Medici faimoși în zorii civilizației


Mergând cu 1200 de ani în urmă, puține nume de medici au rămas menționate de istorie, cei mai faimoși se aflau în califatul de est: persanul Razi sau Rhazes. Urmau Avicenna, Haly Abbas și Issac Iudeul (850-950). La vest, în spațiul deținut de califatul spaniol, sunt pomeniți Abul Qasim (Albucasis în latină ), Avenzoar și Maimonides.

Razi a trăit între 850-923 AD. Era celebru pentru generozitatea și măiestria cu care îngrijea bolnavii, chiar pe cei săraci. Studenți și calfe medicale se îmbulzeau la prelegerile lui comentate a fi strălucitoare. A pus bazele studiului din cărțile vremii, deși era un gânditor independent care nu se temea să adauge și să comenteze, bazându-se pe experiența acumulată. A rămas celebru pentru zicala "tot ce  scrie în cărți valorează mai puțin decât experiența unui doctor înțelept". Candoarea sa enervează un calif, care poruncește să fie bătut până își pierde vederea. Averea agonistă o lasă săracilor, împreună cu circa 237 de cărți (multe s-au pierdut) având ca subiecte alchimia, anatomia, psihologia și etica. O mare parte a operei sale este o compilație a teoriilor lui Hipocrate din Kos și Galen*.


 Galen, sub el Hipocrate

Prin claritatea scrisului său s-a transmis arabilor o bună parte din știința medicală a grecilor. Lucrarea sa, cea mai apreciată este Al-Hawi, un sumar al medicinei și al chirurgiei la vremea sa. Razi devine faimos pentru analiza simptomelor, diagnosticul corect, și rezolvarea pragmatică de la caz la caz. Folosea pietre prețioase, studiul ridurilor și luarea sângelui, pentru a stabili o cură bolnavului. A realizat descrieri exacte pentru boli ca variola și pojarul, sfătuind o alimentație echilibrată în loc de prescrierea de droguri complicate și greu de obținut.


Cel mai influent doctor arab este Avicenna ( 980-1037) , apreciat de creștini dar și de arabi a fi egal marelui Galen. Născut în Persia, a fost un copil prodigios care la 10 ani citea Coranul. Îl intrigau  ideile lui Aristotel și studiază comentariile unor experți că Al-Farabi. Creștinii nestorieni din Bagdad,  îi sunt primii profesori care îi dezvăluie  tot ce se știa la vremea aceia: gramatică, poezie, geometrie, astronomie, anatomie, psihologie, chirurgie.  La numai 21 de ani, Avicenna scrie o enciclopedie științifică. Practica medicină în paralel cu scrisul. Produce compilații și comentarii legate în 100 de volume , un canon autoritar , pe care se vor baza universități, miriade de studenți, profesori și medici ,timp de sute de ani . Britania nu a modificat până în evul mediu , practica medicală, bazată pe scrieriile lui Avicenna.

Haly Abbas, un doctor din califatul de est, scrie în secolul X, despre tratatele lui Hipocrat, Galen, Paul din Aegina , Razi, etc. Traducători creștini popularizează opera lui Abbas în Vest, cu precădere scrierile sale despre chirurgie.
Ajungem acum la evreul Isaac Judeul, care în afară medicinii de succes care îl face celebru în Egipt, este autor de aforisme ebraice care merită a fi pomenite:


- Cele mai multe boli se rezolva fără doctor, cu ajutorul Naturii.
- Dacă poți ajuta un pacient prin dietă nu-l îndopa cu doctorii.
- Nu te baza pe loțiuni miraculoase, mai toate se bazează pe ignoranță și superstiții.
- În orice situație fă pacientul să creadă că se va vindeca, astfel Natura își va face mai bine treaba.


Albucasis (936-1013) este principalul scrib arab al chirurgiei și a influențat puternic medicina  din vest. Cartea sa Al-Tasrif este primul volum ilustrat, comentat cu descrieri foarte clare și pragmatice îmbibate de etică.

Avenzoar (1091-1162) s-a născut în Sevilia într-o familie de arabi, tatăl fiind un doctor evreu. Respinge filosofia lui Aristotel și cea a lui Avicenna, condamnă astrologia, și misticismul, ba chiar denunță unele din tehnicile lui Galen. Reușește să descrie cu acuratețe scabia și pericardita, de care el însuși suferea. Descrie operații de traheoctomie pe care, probabil le practica. Avenzoar este profetul experienței acumulate,  în defavoarea celor scrise în manuale. Traducerile operelor sale în ebraică și în latină au influențat puternic medicina evului mediu. Avenzoar are un elev celebru, pe nume Averroes (1126-1198) care studiază filosofie, apoi medicină și alchimie. Spre deosebire de Avicenna care îmbină religia cu știința, Averroes acceptă viziunea aristoteliană - care separă religia, pe care nu o vedea ca o ramură a științelor. Imortalitatea persoanei nu există, ci mai curând sufletul se împletește cu natură și universul. Acest postulat enervează Islamul dar și creștinătatea, care îl condamnă vehement. Averroes își pierde astfel poziția politică importantă pe care o deținea de ani  la Cordoba și în Maroc. Ajutat de elevul sau Maimonide (1135-1204) dispare,  ascuns printre evrei. Filosofia sa a fost răspândită în întreagă Europa de evreii expulzați din Spania în anul1492.


Am ajuns la cel mai important și faimos doctor al medicinii arabe  Maimonide = Rambam. Născut la Cordoba, a plecat împreună cu alți evrei spre Fez în Maroc, prigoniți de  dinastia ortodoxă Almohadă, care  începuse să hărțuiască necredincioșii. De acolo călătorește în Palestina și mai departe la Cairo unde face carieră în medicină.  Faima lui se răspândește și curând este numit doctor personal al sultanului Saladin. Maimonide scrie despre higienă, primul ajutor, dietă, otrăvuri, și probleme de medicină generală. Filosofia are un loc de seamă în opera să. El încearcă să reconcilieze credința cu știința lovind astfel în Averroes. "Cartea Perceptelor" este o colecție de scrisori adresate lui Saladin. Traduse în latină, fac furori în intreagă Europa creștină. Închei cu un frgment din "Ruga  doctorului " în care Rambam leagă elegant filosofia de comportamentul uman. Iată miezul rugii:

    O Doamne, fă că mintea mea să fie limpede și iluminată. Lângă pacient să nu mă corupă gânduri străine. Fă ca experiența și învățătura să fie prezente, și nu o muncă rutinieră. Fă să am judecată nobilă și măreață pentru a salva sănătatea
și viețile celor care sunt creația ta.

    Ferește-mă de deziluzia eșecului. Da-mi puterea, voința, și șansa de-am mări știința, mereu și mai mult. Azi eu pot discerne lucruri la care ieri nu îndrăzneam să gândesc. Facerea ta este uriașă, dar mintea omului scormonește fără odihnă.

   În pacient, fă să văd numai omul. Tu cel îndurător, învață-mă să îngrijesc viața și moartea creației tale. Sunt pregătit pentru această sarcină. Fii de partea mea, ajută-mă să reușesc. Fără ajutorul tău, omul nu răzbește, nici în cele mai minore treburi.


   În afara marilor descoperiri științifice în arta medicală, toți acești exponenți ai medicinei demonstrează importanța filosofiei hermenautice ca instrument de meditație între doctrinele religioase și teoria științifică pe care ei o dezvoltă și o răspândesc într-o lume ignorantă care gonește spre modernism.


   
NOTE
*  Aelius Galenus sau  Galenus din Pergam, sau Galen (129 -  216) a fost ultimul mare medic al Antichității. Considerat unul dintre fondatorii anatomiei și farmacologiei, a avut o influență timp de peste un mileniu, asupra medicinii ebraice, creștine și musulmane.

- Desene din  Internet si "Istoria llustrată a Medicinei-" Albert S. Lyons, colectia dr. Coman Theodor

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor