până de curând
îmi trăiam zilele în reluare
dragostea mă uitase
un soldat în buncăr
vreo 20 de ani după armistiţiu
cuvintele înmugureau pe limbă
întotdeauna în alt echinox

dar îmi spuneam mai e vreme
să simt aroma vinului din pahar
fără ca aburul înşelător
să-mi încalece poftele
să facă din mine un cal nărăvaş
mai e timp să meditez în singurătate
accept că va fi o zi a sfârşitului
voi sta faţă în faţă cu zâmbetul straniu
al destinului
viaţa mă va arăta cu degetul
ca pe un călău

mai e vreme mă alintau pietrele
le aruncam pe marginea drumului
odată cu gândurile
nu-mi erau de folos

dar într-un târziu
a venit un mesager
dintr-o ţară despre care nu ştiam nimic
mi-a fluturat batista prin faţa ochilor
sângele s-a zbătut în aortă
îl simţeam pentru prima dată fierbinte
auzeam cum noaptea îşi desfăcea acoperişul
nu mai ai destul timp îmi şoptea timpul netrăit
amnarul se lovea insistent de inimă
scăpăra o scânteie
un început de poveste
îmi spuneau că fetele frumoase
de la geamuri sunt zorile

tocmai acum
de ce doar acum
ascultam în direct ciocârlia

Vizualizări: 53

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor