Leonid Afremov 1955 | The Impressionist Lovers


(pagini de jurnal)
Mi-e sete de iubire, de atingerea fremătândă a dragostei, de îmbrăţişările fierbinţi, de sudoarea scursă între trupuri, de tremurul din adâncuri, de agonia şi extazul orgasmului, de clipele când nimic nu mai contează, de unirea dintre noi, de tot ceea ce înseamnă uitare de sine, dragoste şi adoraţie.
Mi-e dor de clipele când mă făceai să uit cine sunt, de clipele când nimic nu mai contează, de unirea dintre noi, de tot ceea ce înseamnă uitare de sine, dragoste şi adoraţie.
Mi-e dor de clipele când mă făceai să-mi pierd minţile, când mă făceai să urc pe culmi neatinse, până atunci, când mă iubeai cu toata fiinţa ta, când mi se părea că doar eu contez pentru tine.
Ce-a rămas însă din toate dorinţele mele şi din toate mângâierile? O dorinţă spusă-n grabă, o cerere a dreptului dat de căsnicie, un act posesiv, uneori ar putea fi numit chiar viol; tu neputincios, te chinui să-ţi descarci asupra mea povara, eu sfâşiată de durere, de greaţă uneori, sau mai rău, stând nepăsătoare şi privind parcă detaşată, ceea ce se întâmplă, parcă nu sunt eu cea care e acolo cu tine, sau imaginându-mi în locul tău pe altcineva.
Ce poate fi mai rău decât atât?
Ce poate fi mai rău decât zbaterile unei foste iubiri?
Ce poate fi mai rău decât viaţa în doi fără iubire, fără comunicare, fără soare?
Poate moartea! Dar nu ştiu dacă-i mai rea. Singurătatea nu cred că poate fi atât de ucigătoare ca singurătatea în doi.

Cluj-Napoca
21 ianuarie 2006

Vizualizări: 59

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor