Trecut-au ani treizeci şi şapte,

Îţi strig numele prin şoapte,

Mereu trează înspre noapte,

Când te ştiu şi-acum departe.

 

Mamă, nu îmi amintesc,

Că borcanul cu dulceaţă,

Era plin de dimineaţă.

Să nu-l papi tot ‘mi-dădeai povaţă.

 

Trecut-au ani treizeci şi sapte,

Şi cupa vieţii azi venin,

Printre cioburi de-oale sparte,

Şi poate prea mulţi stropi de vin.

 

Aleasa mamă, a ta faptură,

Cu degete de claviatură,

Cu ochii calzi şi-n suflet pură,

S-a dus cu tot cu viitură…

 

De ce te strig şi-acum în noapte,

Ale vieţii valuri ne despart,

Printre ciorchini de fructe coapte,

Aleasă sunt spre înnoptat.

 

Soldatu’ acela e dement!

E maniac, impertinent!

Sau poate este o himeră,

Din boreală emisferă.

 

Mi-e dor de tine dragă mamă,

În vis te port şi port năframă,

Sub candelabrul de aramă,

Te iubesc, mamă!

 

Vizualizări: 43

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Florentina Maris pe Iulie 21, 2017 la 7:23pm

va multumesc pentru prezenta si aprecieri d-lor Ioan Muntean si Ioan Grigoras

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Iulie 21, 2017 la 3:35pm

Mi-e dor de tine dragă mamă,

În vis te port şi port năframă,

Sub candelabrul de aramă,

Te iubesc, mamă!

Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Iulie 21, 2017 la 11:41am

un omagiu după atâţia-ani... impresionant!...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor