Mihail Pascaly - Primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet

Sculptura - Georgescu, Ioan.

Portretul actorului Mihail Pascaly

Acum 149 de ani în urmă, la 21 iulie 1861, la București, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Național) a avut loc prima reprezentație a piesei ”Hamlet” de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly (1830 - 1882), primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.

Mihail Pascaly - actor român, autor dramatic, traducător, publicist, profesor, regizor, a fost director al Teatrului Național până în 1877. A efectuat numeroase turnee prin România dar a făcut eforturi pentru introducerea teatrului românesc pe plan internațional.

Pascaly a luat atitudine publică, criticând nepăsarea oficialilor față de cultură, în perioada sa.

El a introdus în repertoriul scenei românești marea literatură dramatică universală, reprezentată de Shakespeare, Dumas ș.a. A jucat în piese ca: ”Idiotul”, ”Hamlet” ș.a., o parte din ele și le-a tradus chiar el.

Mihai Eminescu a colindat Moldova și Bucovina cu trupa lui Mihail Pascaly.

Alte informații din istoria teatrului românesc:

http://www.romania-israel.com/modules.php?name=Content&pa=showp...

Vizualizări: 456

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Sânziana Batişte pe Iulie 25, 2010 la 5:14pm
Da... La noi, în absenţa unei viziuni şi a unor politici clare, consecvente, tocmai sunt puse pe butuci instituţii culturale ! Pentru tineri ( deformaţie profesională - la ei mă gândesc mai întâi ) ? Concursurile de frumuseţe, Festivalul lobodei, micii, berea şi maneaua.
Comentariu publicat de Lucretia Berzintu pe Iulie 24, 2010 la 11:57pm
Stimată doamnă Sânziana Batiște, va mulțumesc pentru aprecieri! Totodată vreau să vă transmit că sunt plăcut impresionată că în Israel toate sălile de spectacole, de teatru, de operă, de la Filarmonică sunt pline cu spectatori. Israelul are o populație de șapte milioane și jumătate de locuitori. Anual, numărul de spectatori la teatru ajunge la cinci milioane. Multe categorii sociale beneficiază de reduceri ale prețului biletelor, ca: militari, pensionari, elevi, șomeri ș.a.
Comentariu publicat de Sânziana Batişte pe Iulie 24, 2010 la 11:10am
Faceţi un lucru util şi de calitate, treabă de jurnalist autentic. Informaţiile D-voastră ( întotdeauna interesante ) din diferite domenii ne ţin treji. Dovadă : comentariile... Mulţumim !
Comentariu publicat de Bounikas Hristos pe Iulie 24, 2010 la 9:14am
Multumesc pentru imformatii.....referitor la nepasarea autoritatilor putem spune atat ...istoria se repeta !!
Comentariu publicat de Serban George pe Iulie 24, 2010 la 1:40am
Mulţumesc pentru informare!...
Comentariu publicat de mihai ganea pe Iulie 24, 2010 la 12:53am
“Nepăsarea oficialilor faţă de cultură” se practică şi azi. Cu puţin timp în urmă am fost sunat de către un tânăr actor de la un teatru de prestigiu din România, care mă anunţa că doreşte să plece într-o ţară europeană din nord, întrucât suma de 650 lei care i se ofera ca salariu la teatrul unde lucreaza de trei ani ,nu-i poate asigura nici minimele condiţii de existenţă pe moment. Cum, şi de aici ? Adică, de la un teatru care a supraveţuit, numai el ştie cum, socialismului şi barbarismului de tranziţie vom aduna bănuţii necesari întreţinerii unei nomenclaturi manelizate, mai ticăloasă decât precedenta comunistă ? !. În aceste momente mă gândesc la cei atinşi de „delirul grandorii” şi care au reuşit să înfiinţeze, pe banii publici, tot felul de instituţii şi institute unde „Ei” foşti nomenclaturişti, demult trecuţi de vârsta pensionării decente, septuagenari şi octogenari de tot soiul, îşi atribuie reciproc titluri de doctori, doctoranzi, conferenţiari, profesori şi, de ce nu, academicieni, fără nicio jenă, făra nicio ruşine. Eu cred, bunăoară, că numai desfiinţarea unui institut de medicină şi farmacie apărut fantomatic, peste noapte, undeva, unde nici mutu nu şi-ar fi înţărcat iapa, ar asigura supravieţuirea tuturor teatrelor din zonă, pe zece ani.
Mă gândesc şi la un teatru de provincie, unde am văzut cel mai bun spectacol din ultimul an. Un regizor de excepţie, Laszlo Vadas şi o tânără actriţă de mare talent, Maria Salcă, împreună cu o trupă formidabilă, într-o piesă a lui Slavomir Mrozek , „Tango”, spectacol pentru care m-am deplasat 500 km., până la Rn. Vâlcea, şi mă cutremur numai la ideea că ar putea să facă cineva vreun rău. Am publicat o cronică a spectacolului în câteva reviste europene de prestigiu. Chiar ne întoarcem la „mentalităţile” politicienilor de acum 150 de ani ? Textul Lucreţiei Berzintu mi-a amintit de manifestarea dramatică de protest a actorilor din Constanţa.
Informaţie: Australia, un continent mai mare decât Europa scoate 400 absolvenţi de medicină pe an. România, 4000. No comment.
Comentariu publicat de claudia hering pe Iulie 23, 2010 la 11:04pm
Cred ca am mai avea nevoie de un Pascaly in aceste vremuri tulburi.
Un articol interesant.Multumesc
Comentariu publicat de verdes delia tania pe Iulie 23, 2010 la 11:03pm
Este foarte binevenit acest articol despre Mihail Pascaly, despre care ştiam doar că se leagă de numele lui Eminescu.Dar se vede că a fost o personalitate a teatrului românesc şi un artist înzestrat. Mulţumiri pentru informaţii.

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor