”Miracolele și secretele Israelului” de Andrei Marga

Articol apărut în Cotidianul.ro

Miracolele şi secretele Israelului

de Andrei Marga

Istoria evreilor este plină de miracole, iar despre ele au scris nenumăraţi evrei şi neevrei, unii atenţi la ceea ce se petrece în profunzimea vieţii evreieşti, alţii vehiculând clişee. Cum să scriu, la rândul meu, fără să repet ceea ce au spus deja alţii, unii poate chiar mai convingător? Atunci când am publicat volumul „Fraţii mai mari. Întâlniri cu iudaismul” (Hasefer, Bucureşti, 2009), resimţeam nevoia de a mărturisi ceea ce datorez, ca fiecare filosof şi chiar cetăţean european, grandioasei culturi a poporului evreu şi cum şi cât am ajuns să mi-o însuşesc. Scrierile lui Habermas, discuţiile cu principala personalitate a filosofiei mondiale actuale şi contactul cu scrierile evreieşti, de la Maimonide, trecând prin Mendelsohn, Graz, Rosenzweig, la Scholem, Idel, Avineri, Yovel, Wistrich şi mulţi alţii, mi-au deschis orizonturi de înţelegere.

Acum, aflându-mă într-un semestru de predare la impresionanta The Hebrew University of Jerusalem şi trăind efectiv, aşadar fără graba turistului, în capitala poporului lui David şi Moise, resimt că am mai mult de spus. Nu este vorba de a comunica date istorice, pe care alţii le pot evidenţia mai calificat (pregătirea mea fiind în filozofie şi sociologie), ci de a vorbi despre Israelul de azi, care este socotit, pe drept, cel puţin un dublu „miracol”: al creării unui stat modern, într-un context geografic şi istoric eminamente advers, şi al creării uneia dintre cele mai competitive economii ale lumii de către o ţară care nu de mult a atins abia şapte milioane de cetăţeni.

Shimon Perez spunea, acum câţiva ani, că Israelul este „o naţiune care mereu începe (perpetual starts-up)” - începe un nou suiş în istoria sa străveche. Cunoscutul lider vorbea despre „secretul israelienilor (Israeli secret)”, care a poziţionat ţara lor în mod extraordinar în lumea în care trăim. George Friedman (vezi volumul său „The Next Decade” (Anchor, New York, 2012) arăta, pe bună dreptate, că Israelul are astăzi capacitatea de a se apara singur şi a trecut de forţele considerabile care au căutat să-l anihileze, cel mai recent transformând în eşec temutul terorism organizat de inamici.

Plec de la aceste reflecţii pentru a circumscrie, în cât mai puţine cuvinte, „miracolul economic” al Israelului şi „secretul” său (după ce, în „Fraţii mai mari. Întâlniri cu iudaismul, am abordat „miracolul” construcţiei statului modern pe pământul biblic al evreilor).

Să luăm în seamă faptele, apelând, de această dată, mai ales la sinteza lui Dan Senor şi Saul Singer, „Start-up nation. The Story of Israel’s Economic Miracle” (Twelve, New York, Boston, 2011), care aduce în atenţie mulţi indicatori concludenţi. Israelul a fost atacat armat de şapte ori, din 1948 încoace, şi a fost supus terorismului, intifadei şi altor lovituri ca nici un alt stat din lume. „Nici un soldat străin nu a venit în ajutorul său” - notează Shimon Perez. Embargourile ridicate împotriva sa l-au costat peste 100 de miliarde de dolari. Cu toate că Damasc, Amman, Cairo, Beirut sunt aproape, ca distanţă, este anevoios pentru israelieni să călătorească în ţările vecine, care se interpretează pe sine, din nefericire, mai curând ca inamici.

Israelul este „cel mai mic spaţiu national de pe glob, în situaţia în care cetăţenii săi nu pot trece fără pericole dincolo de frontierele terestre” (p. 19). Din teritoriul Israelului, 95% este pământ arid, iniţial impropriu agriculturii. Resursele subsolului sunt mai curând sărace. Israelul importă apa şi cernoziom. Doi din trei israelieni sunt nou veniţi, Israelul având una dintre cele mai eterogene, ca provenienţă, populaţii din lume: cetăţenii săi vin din peste şaptezeci de alte ţări.
Unde se plasează astăzi Israelul?

Să continuăm evocarea de date, din aceeaşi foarte documentată sursă. „Israelul reprezintă cea mai mare concentrare de inovaţie şi antreprenoriat în lumea de astăzi” (p. XVI). Capitalul investiţional de risc (venture capital investment) per capita este în Israel de 2,5 ori mai mare decât în SUA, şi de 30 de ori mai ridicat decât in Europa. Israelul atrage un astfel de capital în mai mare măsură decit Marea Britanie şi decât Germania şi Franţa la un loc (p.14).

Israelul are cele mai multe firme înregistrate NASDAQ, fiind depăşit numai de SUA. În optica întreprinzătorilor internaţionali, „după SUA, Israelul este cel mai bun”, ca loc de operare (p. 18). Firmele israeliene sunt astăzi ferm integrate în China, India, America Latină şi în alte părţi ale lumii (p. 75).

În populaţia Israelului de acum, 47% sunt absolvenţi de studii universitare - unul dintre cele mai ridicate procente de pe glob. (p. 90). Israelul şi-a creat universităţi de nivel înalt chiar înainte de a fi proclamat statul. Primul „board of governors” la The Hebrew University, înfiinţată în 1918, i-a inclus pe Einstein, Freud, Buber. Technion-ul din Haifa a fost înfiinţat în 1925, Institutul Weizmann în 1934. Israelul are opt universităţi şi douăzeci şi şapte de colegii, patru dintre universităţi fiind între primele o sută cincizeci de universităţi din lume, iar şapte între primele o sută din regiunea Asia-Pacific (p. 255). Institutele de cercetare ştiinţifică ale Israelului sunt primele în lume sub aspectul valorificării comerciale a rezultatelor (p. 256).

Yissum, compania de transfer tehnologic din cadrul The Hebrew University of Jerusalem, câştigă anual un miliard de dolari producând şi valorificând 5.500 de patente şi peste 1.600 de invenţii tehnologice. Israelul este cel mai mare producător de biotehnologii din lume, în afară de SUA şi Marea Britanie (p. 256). În 2008 Israelul a exportat tehnologii în valoare de peste 18 miliarde de dolari.

Sub aspectul publicaţiilor ştiinţifice per capita (universitari şi cercetători), Israelul deţine locul întâi în lume (p. 266). În 2008, Institutul Weizmann şi The Hebrew University au fost socotite, de revista „Scientist”, „the best place to work in academia” din lume, în afară de SUA. În partea din faţă a universităţii din Ierusalim deja menţionată, figurează chipurile a nouă premianţi ai instituţiei Nobel, începând, fireşte, cu creatorul teoriei relativităţii. Trei mii de profesori universitari israelieni de prim nivel lucrează în diferite universităţi ale lumii.

Israelul este unul dintre cei mai importanţi exportatori agricoli ai lumii, iar prezenţa sa în industrii precum aviaţia, informatica, irigaţiile, reciclarea apei, noile energii, medicamente şi nenumărate altele este de prim-plan în lumea de astăzi.
Cum se explică „miracolul” pe care indicatorii amintiţi îl sugerează, fie şi schematic? Care este „secretul” israelian? Să revenim la profunda explicaţie din cartea lui Dan Senor şi Saul Singer. Sunt multe ţări care s-au dezvoltat rapid în perioada postbelică - de pildă Coreea de Sud, Singapore, Taiwan. „Dar nici una nu a produs o cultură antreprenorială … care să fie comparabilă cu cea a Israelului” (p. 19). Împrejurarea nu ţine de ceea ce se spune în mod curent: „evreii sunt inteligenţi (smart)”, căci sunt pe lume şi alte popoare cu o asemenea însuşire, dar performanţele rămân diferite. „Miracolele economice” nu se explică în acest fel. Nici ideea unei „evreităţi” unite nu explică un asemenea miracol, căci israelienii sunt astăzi una dintre cele mai eterogene, ca provenienţă, populaţii.

Este adevărat, desigur, că ţara funcţionează ca un organism orientat spre inovaţie. Sunt multe ţări cu talente individuale (Singapore, de pildă, are cei mai buni studenţi în matematică şi ştiinte), dar Israelul asigură cele mai performante „echipe (teams)” (p. 20). Nu este explicaţie nici invocarea impactului dinamizator al industriei militare şi de apărare, căci aceasta aduce doar 5% din produsul naţional brut (p. 20).
Care este, totuşi, explicaţia „miracolului economic al Israelului? „Cum se va vedea, este vorba de o istorie nu atât a talentului, cât a tenacităţii, a chestionării insaţiabile a autorităţii, a informalităţii hotărâte, combinate cu o atitudine unică faţă de nereuşită, muncă, misiune, risc şi creativitate ce traversează discplinele diferite (p. 21). Şi nu numai atât.” Israelul se specializează în antreprenoriat al creşterii ridicate (high growth) - care ajunge să transforme întregi industrii globale. Antreprenoriatul creşterii ridicate se distinge prin aceea că foloseşte talent specializat - de la ingineri şi oameni de ştiinţă la manageri în bussines şi marketing - pentru a comercializa ideea inovativă (p. 22-23).

Cunoscutul premiant Nobel în literatură Amos Oz (vezi Speech at the Israeli Presidential Conference, Jerusalem, mai 14, 2008) specifică iudaismul şi cultura Israelului drept „cultură a îndoielii şi a argumentului, un joc deschis-încheiat al interpretărilor, contrainterpretărilor, reinterpretărilor, interpretărilor opuse. De la începutul existenţei civilizaţiei evreieşti, aceasta a fost recunoscută prin argumentativitate”. Această specificare se confirmă din plin. Pretenţia continuei argumentativităţi - aşa cum spune o poantă sugestivă - face să fie mai uşor de condus un grup de cincizeci de americani decât un grup de cinci israelieni, căci israelienii te vor chestiona tot timpul - începând cu întrebarea «de ce eşti tu managerul grupului, şi nu eu»” (p. 48). Mai departe, informalitatea relaţiilor dintre oameni este unică, fiecare, inclusiv oficialii, fiind tutuiţi sub nume prescurtate sau porecle.

Israelienii vorbesc de „chutzpah” - o abordare scutită de orice formalism, care se observă uşor pretutindeni - în relaţia dintre studenţi -profesori, funcţionari - şefi, soldaţi - generali şi în alte relaţii. Pe de altă parte, isaraelienii ştiu că poţi uneori să nu reuşeşti, dar practică mereu „a constructive failure” sau „intelligent failure” (p. 37). Riscul este asumat lucid, împreună cu nevoia inovaţiei, a creativităţii, cu ieşirea curajoasă din conformismul diviziunilor din cunoaştere şi din viaţă. Debirocratizarea inteligentă este rezultatul major. Elocventă este, de altfel, organizarea armatei israeliene: prin selecţie pe bază de competiţie, în armată vin cei mai buni tineri ai unei generaţii (spre deosebire, de pildă, de alte ţări, unde în armată vin cei care nu au loc altundeva, pe bază de înscriere), iar deciziile de luptă se iau la niveluri cât mai joase, într-o armată cu puţini deţinători de grade înalte, în care coloana vertebrală o formează rezerviştii (p. 59). În Israel, cultura civilă şi cultura militară şi-au dat mâna, în mod organic, iar analizele făcute de militari sunt extrem de profesionale şi necruţătoare.

Politic vorbind, Israelul s-a dezvoltat printr-o acţiune a guvernului (statului), care s-a transformat treptat într-o stimulare a sectorului privat antreprenorial, care a luat iniţiativa şi a dus la dezvoltarea de astăzi (p. 128). Curentul numit aici „bitzu-ism” - un fel de pragmatism luminat - a prins rădăcini profunde. Imigraţia a fost cea care a sporit continuu forţa economică a Israelului, într-o ţară care a trecut de la 806.000 de locuitori, în 1948, la 7,1 milioane astăzi (p. 155).

Diaspora a fost folosită inteligent pentru catalizarea economiei (p. 171). Situaţiile dificile au obligat oamenii din Israel la inovaţie: de pildă, atunci când preşedintele francez de Gaulle a sistat livrarea de avioane, Israelul a trebuit să-şi creeze propria industrie aviatică (p. 220). Viaţa, apoi experienţa „combinaţiei experienţelor militare şi civile” i-au obligat pe israelieni să abordeze transdisciplinar realitaţile (p. 234).

Pe bună dreptate, autorii cărţii „Start-Up Nation” subliniază că Israelul s-a dezvoltat la rangul unui miracol economic plecând de la agricultură. Convingerea dominantă a fost aceea că „agricultura este mai revoluţionară decât industria”. Economia israeliană a început, într-adevăr, cu fermele agricole. Ceea ce Shimon Perez propune şi astăzi este încurajarea „fermierilor tehnologiilor de vârf ale timpului nostru” (p. 284-285). El are în vedere, în primul rând, inteligenţa artificială, biotehnologiile şi nanotehnologiile.

În sfârşit, israelienii călătoresc foarte mult. Este destul să vezi aeroportul David Ben Gurion şi-ţi dai repede seama de anvergura mobilităţilor israelienilor. Se spune că un hotelier din Asia, verificând un paşaport israelian, îl întreabă pe posesor: ”câţi sunteţi voi?”, iar după ce aceesta răspunde: ”şapte milioane”, hotelierul continuă: ”şi câţi s-au întors deja în Israel?”.

Nu lipsesc, desigur, ameninţările în faţa dezvoltării actuale uimitoare a economiei israeliene. Autorii cărţii „Start-Up Nation” le menţionează fără ezitare. De pildă, terorismul suicidar poate descuraja turismul, imigrarea evreilor din Rusia se apropie de sfârşit, dependenţa ţării de export este mare, participarea la economie este prea mică din partea evreilor ortodocşi şi a arabilor, iar înarmarea nucleară a Iranului poate inhiba investiţiile străine în regiune. Israelul se pregăteşte, însă, din timp, să înfrunte aceste ameninţări, iar minţile lui strălucite, atât de încercate în situaţii aproape fără ieşire, vor afla, cu siguranţă, soluţii. Aşa cum spunea Thomas Friedman (de la „The New York Times”), Israelul are probleme lumeşti, legate de contexte financiare sau politice, dar are marele avantaj că nu are problema culturii, ceea ce îi permite, în definitiv, să fie atât de antreprenorial şi creativ, încât ceea ce realizează pare, pe drept, de domeniul miracolului.

Publicat Marţi, 24 aprilie 2012
Andrei Marga

http://www.cotidianul.ro//miracolele-si-secretele-israelului-180504/

Vizualizări: 1451

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Virgil Ciuca pe Mai 26, 2012 la 2:04pm

Cântă cucul

                                                Rapsodului Tudor Gheorghe

 

Cântă cucul, cucul cântă

Ţării noastre, ţară sfântă

Care-a apărut pe Terra

Când nu se născuse Hera

 

Cucul cântă să trezească

Oastea noastră românească

Cântă cucul şi adună

Garda dacică străbună.

 

Cântă cucul dar şi  plânge

Când vampirii ne sug sânge

Cântă cucul şi blesteamă

Pe cei care ne destramă

 

Cântă cuc în vârf de munte

Să facem peste Prut punte

Când ne vom reuni ţara

Cucule să cânţi şi vara

 

Cucule pasăre rară

Cheamă toţi românii-n ţară

Cucule pasăre sură

Cântă-ntreaga partitură.

 

Cucule din Romanaţi

Cântă pentru exilaţi!

Cântă cucul din Gherceşti

Dorurile româneşti.

 

Cântă cuc şi la răscruce

Căci ne-au răstignit pe cruce

Cântă, cântă să te-audă

Cei cu-apucături de iudă

 

Cântă cucul din Craiova

S-audă toată Moldova

Fraţi români de la Tighina

Împreună vom lua cina.

 

Cântă-un cuc pierdut pe dealuri

Pentru sfinte idealuri

Cântă-un cuc din închisoare

Pentru România Mare!

 

Cântă cuc în faptul serii

Revenirea primăverii

Cântă-mi cuc pe la chindie

Cântecul de veşnicie

 

Cucule, din ţări străine,

Mă gândesc zilnic la tine

Doru-i dor şi dorul doare

Lumea-i mică-n lumea mare!

 

Cântă-un cuc deasupra porţii

Cântecul sublim al sorţii

Cântă pentru înfrăţire

Imnul sfânt de re-ntregire

 

                                *

Cucule, rapsodul sorţii

Nu îmbrăca haina morţii

 

                                                Virgil Ciucă

                                                New York

                                                8 mai 2012

 

 

 

 

Comentariu publicat de Virgil Ciuca pe Mai 13, 2012 la 12:15am

Ma bucur ca v-au placut poeziile dar retineti Starea Natiunii a realizat cateva colaje de sexceptie cu poeziile mele!

M-au impresionat desi ma credeti sau nu eu am aflat de aceste colaje la 3-4 luni dupa ce ele au fost puse pe internet!

Adevarati profesionisti si patrioti!

 

Voi incerca sa accesez si sa citesc cartea Domniei Voastre! dar numai dupa ce revin din tara unde voi pleca curand ca sa public "Cemarea la judecata" 

 

Ati vorbiti de frate!  eu am fost "obligat"de propria-mi constiinta sa scriu o poezie "Tradare de frate" care va fi inclusa in volumul despre care am pomenit.

Dar am abuzat prea mult de acest blog pentru destainuiri! Puteti sa-mi scrieti direct la virgilciuca2002@yahoo.com 

Comentariu publicat de George Emil McOllan pe Mai 12, 2012 la 9:12pm

Domnule Virgil Ciuca,

Am intrat pe Google si ti-am ascultat versurile inundat in lacrimi. Esti nu numai un mare talent, ci si un mare filozof si patriot. Ce pacat ca astazi nu mai intalnim doi romani care sa gandeasca si sa vorbeasca la fel. Nici cu fratele meu nu mai pot lega o conversatie frumoasa. Este greu de indreptat ceea ce s-a stricat in tara noastra, dar nu este imposibil. Eu nu sunt poet, sunt inginer care cunoaste toate secretele agriculturii si agricultorilor. De aceea am intitulat poezia mea "Reconciliere", pentru ca, astazi, ca sa mai putem face ceva pentru tara noastra, trebuie sa impacam si capra si varza - si interesele noastre nationale si cele internatinale.  Mi-am luat numele de McOllan de la comuna mea natala  - Olanu - din jud. Valcea ca sa pot fi admis in politica Americana. Am colaborat cu Hilary si Presedintele Clinton la Reforma sanatatii si l-am rugat pe Presedintele Clinton sa viziteze Romania. Am avut cu el o corespondenta vasta pe care am pomenit-o si in Cap. I din cartea mea noua "Life is a tragedy of Nutrition in USA". www.healthheritagefoundation.com

Comentariu publicat de Virgil Ciuca pe Mai 12, 2012 la 5:00am

 

Chiar asa si este, orice societate care dureaza zeci de ani ne influenteaza in rau sau in bine caracterul si filozofia de viata!

Eu am sperat sa fiu imun! "Victima" a comunismului-cititi biografia mea tot pe Google-nu puteam sa fiu influentat de comunism in directia sugerata de catre Domnia Voastra!

Dar aveti dreptul la opinie!

Aveti dreptate Domnule George Emil McOllan, agricultura-adica pamantul- a fost  caci  nu mai este - una din bogatiile cu care ne puteam mandri si ne-a  salvat in ani de restriste...a fost si s-a dus! caci suprafete foarte mari au fost decopertate si vandute in desert!-apropo si de Israel, pamantul agricol a fost in parte vandut strainilor la fel ca si muntii cu aur , uraniu, argint, wolfram!  si desigur si petrolul!

Biserica ortodoxa- o alta pacoste- a contribuit si contribuie si ea din plin si la distrugerea Romaniei dar si la pervertirea caracterelor si o face cu succes chiar mai abitir decat comunismul!

Bolile despre care vorbiti nu numai ca ne-au fost aduse dar ne-au fost si impuse! Intre noi s-au gasit si destui tradatori si denigratori

Mai rau este ca ne-am vandut si "constiintele" cand  Estului cand Vestului! si odata cu ele si tara cu trecut cu tot!

Daca voi mai avea ocazia am sa postez si eu poezia  "Canta cucule"...nu, nu-i o replica la poezia Dumneavoastra intitulata "Reconciliere" -chiar credeti ca ne putem reconcilia fie cu dracul fie cu divinitatea!? -ci o replica a gandurilor mele "pervertite" cum insinuaeaza Domnia Voastra!

Virgil Ciuca

New York

 

 

Comentariu publicat de George Emil McOllan pe Mai 12, 2012 la 3:43am

As fi foarte bucuros sa se gaseasca cineva care sa salveze agricultura Romaniei, o bogatie imensa care alaturi de sosele si turism ar rezolva toate celelalte ramuri ale economiei. Agricultura nu este numai o problema tehnica, este o problema sociala, spirituala si nationala care ar salva acest popor nobil si ospitalier de saracia si bolile care il macina. Dv. D-le Ciuca nu faceti altceva decat sa confirmati convingerea mea ca, Comunismul a schimbat mult caracterul nobil al acestui popor.

Comentariu publicat de Virgil Ciuca pe Mai 11, 2012 la 11:03pm

Puteati sa ramaneti politicos dupa datina srabuna!  Poezia cu "pricina" nu o puteti dedica de doua ori! Am inteles ca v-a fost inspirata cu ani in urma de prietena Dumneavoastra si ar fi pacat s-o dedicati altcuiva!

Cu poezia poate ca puteti face ceva mai mult decat cu agricultura! Ph. D-ul nu ajuta..ajuta cativa ani de raritza , grebla, coasa si tarshitoare-prashitoare-ca nu cred ca ati folosit vreodata secerea!..ciocanul poate!

 

Ati avut timp dupa 89 sa va intoarceti in tara si sa faceti ceva!  N-ati facut-o.

 

Pe pamant amerticani inca din 86-am venit in US in 85-, am initiat sau am participat la multe actiuni in interesul Romaniei iar numele Domniei Voastre imi este total strain! si acum vreti sa fiti pus ministru! cand va puteti oferi serviciile ca consultant! nu pentru ca nu ati fi mai bun ca cei in functie-cel putin ca intentie-dar vedeti cum se face si politica si cum se fac si guvernele..Suteti un necunoscut..

A fost Domnul Goana mai acum cateva luni in State, este de pe la Dabuleni, a pus la cale Asociatia Casa Noastra  Romaneasca, va sugerez sa luati legatura cu Domnia Sa!...vedeti ce inseamna politetea!

In America au fost si mai sunt asociatii vechi romanesti cum este Iuliu Maniu! Dumneavoastra in care ati activat! romaneste?

 

Agricultura este o treaba foarte grea Domnule George Emil McOllan-un nume nu prea romanesc- sentimentele insa pot fi foarte romanesti!-si daca nu ati practicat-o  in ultimii 50 de ani nu are rost sa iesiti in fata..

 

In America sunt ferme de mii de hectare unde puteati sa profesati si sa nu fie nevoie sa aflati cum se face agricultura moderna in timpul unei vizite in Israel..

Mai reflectati la cei 7 ani de acasa! 

Puneti numele meu pe Google si aveti cateva poezii edificatoare

Nu ignorati "La arme"-poezia care a pus pe jar serviciile secrete, Chemarea la judecata..

 

Apreciez poezia Domniei Voastre "Reconciliere", destul de lunga,  aveati multe de spus.!.

Da, sigur  "reconciliere" dar numai dupa ce cei vinovati de crime si tradare de tara vor raspunde pentru ele...atat cei din tara cat si  cei plecati ca sunt destui plecati vinovati si de una si de alta!

Va doresc un sfarsit de saptamana ca-n agricultura!

 

Virgil Ciuca

 

 

 

Comentariu publicat de George Emil McOllan pe Mai 11, 2012 la 6:44pm

In America am ajuns cu ajutorul a doi medici romani - Dr Predeteanu si Dr. Schileru - care m-au sponsorat dupa ce am fost pensionat pe caz de boala si dupa ce nu  mai reprezentam nimic pentru societatea romaneasca. Nascut intr-o familie de invatatori si crescut in mijlocul taranilor, m-am format ca agronom ca sa-i ajut sa formeze cooperative agricole moderne ,dupa modelul lui Ion Mihalache, nu dupa modelul sovietic. Comunismul mi-a rasturnat planurile, am fost singurul agronom care repartizat in Bucuresti dupa absolvire, am plecat la cererea mea la Marculesti si la Samburesti ca sa nu ma prostituez ca birocrat. Imi pare rau ca l-am suparat pe Virgil Ciuca cu intentia mea de face totusi ceva pentru agricultura Romaniei in putinii ani care mi-au mai ramas. Daca el poate sa faca mai bine acest lucru, eu ma resemnez si ii dedic urmatoarele versuri pe care le-am rumegat dupa una din vizitele mele in Romania - respectiv la Iasi unde am reintalnit o fosta prietena din tinerete:

Reconciliere

Vreau sa ma topesc in tine

Ca o ploaie in lut fierbinte,

Sa raman cu tine-n tara,

Sa stau pan-la primavara.

 

Sa ma scol intinerit

In pamantul meu iubit,

Comasat de comunisti.

 Degradat de socialisti.

 

Sa sa strand oastea de tarani

In care cu boi plavani,

Sa scapam de saracie

In bogata Romanie..

 

Sa salvam a noastra ginta

De invazia sorginta,

Ajutata dintre noi

 De cozi de topor strigoi.

Bursieri la scoli inalte

Sau savanti cu patru clase..

 

Cocotati in fruntea tarii

Slugi docile la strain,i

Ei se cred mai luminati

 Caini de prada blestemati.

Capitalisti la stomac 

Si comunisti la dovleac.

 

Unde esti tu Tepes Doamne,,

Sa dai ceasul inapoi

Sa ii tragi in a ta teapa,

Ca sa piara dintre noi.

 

Sa traim din nou in pace

 CU a-l nostru Dumnexeu,

 Si cu toti vecinii nostri

 Si cu Dumnezeul lor.

 

Caci de-ar fi doar o credinta

Pentru toata omenirea,

Am gasi cu buna stiinta,

 Cum sa pretuim unirea.

 

Am trai ca niste oameni

In deplina armonie,

Fara a mai fi nevoie

De o noua strategie.

 

Sacrificiul e prea mare

Pentru cei lasati in urma,

Ieri de clanul de la Londra

Azi de clubul de la Roma.

 

Pentru cei ce vor sa stie

Asta-i tot o nebunie,

Care nu va izbut,i

Findca noi nu vom pieri.

 

Ei au aurul si banul

Sa ne ne fure cu toptanul,

Sa ne rupa la hotare,

Si sa umble prin hamgare.

 

Noi insa avem credinta

Demnitatea si vointa,

Asteptand vremuri mai bune

Sa vrem raul sa se curme..

 

Ei ne cred ca suntem orbi,

Sa pierim ca niste snobi,

Otraviti si infometati

De marii lumii magnati..

 

 Noi cei multi si rabdatori

Ne-naltam ruga spre zori,

Iarta-i Doamne pe nebuni

 Pe lacomi si pe hapsani..

 

 Fiindca vina nu-i a lor,

Vina este a tuturor,

A celor ce refuzam,

Sa gandim ca sa traim,

Si nu numai sa muncim.

 

Eng. Emil Gheorghiu, M.S., Ph.D

Comentariu publicat de Virgil Ciuca pe Mai 10, 2012 la 6:56pm

 

Domnule George Emil McOllan,

Mergeti mai bine in Israel! se zice ca acolo se duce cu vagoanele cernoziomul Romaniei!

Era bine sa ne spuneti cine sunt vinovatii de dezastrul Romaniei!

 

De unde stiau israelienii inca de prin 89 care v-a fi evolutia Romaniei in viitorii ani!? ca doar cu ajutorul unor evrei a fost adus in Romania si comunismul si implicit si dezastrul!

Banuiesc ca ati reusit sa va  ingrijit sanatatea si  in America si in Israel?

Dar la munca de jos nu va puteti duce! Domnia Voastra in tara pe care ati iubit-o

Ce ati facut in America asa de maret de credeti ca puteti salva Agricultura Roamniei?

Ce dovezi puteti sa ne aduceti ca ati iubit asa de mult Romania!

 

Sa pleci in 74 in America pentru ati ingriji sanatatea nu era un lucru usoar! aveai nevoie de neamuri sus puse!

Eu nu as fi putut ajunge nici pana in Polonia!

Nu trebuie sa-mi raspundeti, intrebarea este pentru toti emigrantii si de origine romana si originari din Romania!

care pretind ca au acumulat cunostiinte si experiente salvatoare pentru tara pe care o iubesc pana la tradare!

Eu zic sa lasam poporul roman cu ale lui caci majoritatea emigrantilor nu mai rau i-au facut!

L-au denigrat si tradat pentru cativa dolari.

 

Virgil Ciuca 

New York

 

Comentariu publicat de George Emil McOllan pe Mai 10, 2012 la 6:29pm

Dupa ce mi-am luat Doctoratul in St. Nutritiei si Sanatatii la Life Science Institute, Texas i August 1989, am vizitat Romania pentru a doua oara de la stabilirea mea in America unde am venit sa-mi ingrijesc sanatatea in 1974,  pensionat pe caz de boala de la Ministerul Agriculturii, Departamentul Agriculturii de Stat. Cand am vazut dezastrul alimentatiei si sanatatii poporului nostru pe care l-am iubit ca un fanatic, mi-am incheiat vizita in Romania cu o vizita in Israel sa ma informez de viitorul tarii mele de origine. Prietenii si colegii mei din Israel m-au informat ca ceace s-a intamplat in celelalte tari comuniste, se v-a intampla si in Romania.

La intoarcerea mea in America am scris familiei si prietenilor mei din Romania ca si Ceausescu va avea aceiasi soarta, desi evreii il iubeau mai mult decat pe ceilalti lideri comunisti. In impresiile mele de calatorie publicate in presa din Romania am mentionat ca "am vazut in Israel cum evreii construiesc o gradina intr-un desert si romanii transforma o gradina intr-un desert". Doua luni mai tarziu comunismul a cazut si in Romania,dar nu mi-am inchipuit niciodata ca guvernele post-decembriste vor distruge economia Romaniai construita cu atatea sacrificii - inclusiv agricultura care inainte de al doilea Razboi Mondial aproviziona intrega Europa cu cereale.

In Romania am fost specializat in proiectarea investitiilor in Agricultura - irigatii, desecari, indiguiri, combaterea eroziunii si infiintarea plantatiiolor de vii si pomi etc., dar cand nu am reusit sa pactizez cu politica agrara a Partidului Comunist, m-am refugiat prima data la CAP Marculesti, iar a doua oara la IAS Dragasani din care am rupt 11 ferme si am infiintat IAS Samburesti specializat nimai in plantatii de vii si pomi.

Cu educatia mea din Romania si cu experienta din America sunt dispus sa ma intorc in Romania,  sa conduc Agricultura Romaniei timp de 4 ani si sa le redau romanilor increderea in talentul si sacrificiile lor care au aparat aceasta tara - rupta la toate hotarele - de invaziile otomane, austro-ungare, rusesti si sovietice.

Nu va speriati de varsta mea. Tatal meu a trait aproape 100 de ani fara sa vada un doctor toata viata lui, desi a venit degerat de pe frontul de la Stalingrad, si a muncit in gradina, via si livada care mai ramasese pe langa casa, pana cand l-a doborat singuratatea fara nici un copil din cei 5, care toti au absolvit facultati datorita sacrificiilor facute de mama noastra eroina.

Comentariu publicat de zadic ioana pe Mai 8, 2012 la 7:37am

Aici se află leagănul creștinismului.Evreii sunt comercianți abili...poate cei mai buni din lume.Mulțumesc pentru informare.Domnul Andrei Marga este un fin observator.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor