Citea o povestire şi i se păru că alunecă în rândurile paginii, rânduri ce se transformau în linii de cale ferată, iar cuvintele în vagoane vilegiatuiriste. Intrase într-un spaţiu ce se lărgea cu cât insista să-şi găsească un loc privilegiat în trenul reinventat de pagina cărţii.

Sărise din fotoliu şi se angaja să traverseze câmpia pregătită de recoltă. Locul din poveste părea amenajat sub formă de parc expoziţional, clădirile erau încă din carton, ca după primul bum imobiliar, cu imagini în miniatură răsucite în penumbră şi nume ilizibile de străzi. Clădirea de la periferia ''oraşului'' îi atrase atenţia, singura pe scheletul ce rămase dintr-un faimos restaurant. Afară părea măcinat şi şubrezit de timp, dar înăuntru era viaţă, neatinsă de trecerea timpului.

Văzu ieşind din local o persoană din timpul prezent, ce avea o imagine publică negativă, în vis în stare de ebrietate, uluită că o vede şi pe ea pe acele ''meleaguri''. S-a ferit să nu fie descoperit, şi se tot uita în urmă să vadă dacă îl urmăreşte, dacă l-a recunoscut sau nu până la urmă. Se îndepărta din imagine şi intra în hotarul de reverberaţie care despărţea cele două lumi, a ei din care a venit ea şi se întorcea el, şi cea a amintirii, a trecutului în care intra ea şi din care el pleca. Intră în local şi paşii pe tocurile semiînalte îi făcea cu dificultate, se vedea femeie, destul de înaltă, suplă, fără a fi voinică, îmbrăcată într-un costum de lână fină, de culoarea cărămizie, cu o nuanţă plăcută, ca în acele timpuri.

Mergea nesigură, tocurile bocăneau pe mozaicul treptelor dintre compartimentele sălii restaurantului. Zări o scenă în care nu-şi făcuseră apariţia actorii, descoperi un loc retras, alăturându-se micului grup de femei frumoase cu care se asemăna izbitor. Se uită în jur în speranţa că mai vine vreuna sa mărească gaşca. Avea părul tuns pe gât, să atingă umerii. Un bărbat se apropie şi începu să o pipăie în lumina difuză a sălii. Se ridică indiferentă şi calmă şi ieşi în stradă unde redevenise bărbat ca în prezent.

Dădu de un grup de turişti care se organizau să viziteze locurile ce veneau în întâmpinarea lor. Se auzi o propunere de urcare în trenuleţul ce trecea prin toate punctele principale ale localităţii. În momentul când toţi se urcară în vagoanele descoperite, ca cele vilegiaturistice, şi trenul se puse în mişcare, de dincolo de şine, din pământ începeau să iasă imagini cu oamenii timpurilor de glorie ale locului, dar trecute în istorie, chipuri de oameni se mişcau în tablourile cartonate, cu disperare încercau să se agaţe de vagoane şi se rugau să le întindă cineva din lumea celor vii o mână să-i extragă din uitare.

Dar fiecare pasager din tren era circumspect şi privea fără a interveni pentru revitalizarea umbrelor trecutului. În urma trenului chipurile şi trupurile celor treziţi din zidire se dizolvau şi deveneau pământ dincolo de şine. Trenul opri în gara cu ieşiri pe ambele părţi ale peronului din afara oraşului să-şi verse turiştii pentru popas. În partea unde au coborât pasagerii, se ivi o întindere de câmpie în care se zăreau copaci şi case ţărăneşti în stilul englezesc şi oameni ici şi colo muncind pământul. Se împraştiau în grupuri mici şi porneau prin iarba înaltă în întâmpinarea localnicilor care arătau ca ţăranii englezi din secolul al nouăsprezecelea. Îi descopereau suspicioşi de prezenţa străină în ţinutul lor, mai ales vestimentaţia modernă le-a captat atenţia, nu erau intrigaţi, ci mai degrabă circumspecţi.

Îi întrebau de unde vin, au vorbit în engleză şi răspunsul turiştilor i-au făcut să se uite în orizontul celor patru puncte cardinale. Muţi de uluială dădeau din cap că nu ştiu unde se află ţara, ţinutul de unde veniră. Şi turiştii deveneau derutaţi şi nu le trebuia mult să intre în panică, deoarece conştientizau că s-au rătăcit în timp, că ceva au greşit în călătoria lor. Întrebau cum se numeşte ţinutul lor şi dacă se învecinează cu cel vizitat de ei. Erau chiar încurcaţi şi spuneau că nu au auzit de ţinuturile acelea. S-au strâns toţi turiştii şi au ajuns la concluzia că s-au aventurat în locurile imaginare ale unei poveşti plăsmuite. Se uitau în zare să descopere gara în care au coborât, însă ea dispăruse, era numai câmp şi căpiţe de fân şi case înconjurate de copaci. Îi iscodeau cum să dea de gara lor, dar binevoitori să-i ajute nu puteau spune cum şi încotro să o apuce.

Se sfătuiau ce să facă pentru a nu întîrzia prin adăugarea la factorul spaţiu coborârea în acest ţinut şi factorul timp prin neluarea unei decizii de plecare imediată spre gara lor. Apăru în grupul de turişti o tânără femeie, după cum era îmbrăcată nu părea a fi ţărancă a locului, ci o turistă ca şi ei, dar după corp şi înfăţişare părea de-a ţinutului, era bucălată şi voinică. Vorbi în româneşte, nu în engleză, spuse că şi ea a fost turistă ca şi ei, dar s-a s-a transpus prea mult în poveste, ca autoare, a rămas captivă, adaptându-se.

S-a oferit să-i ajute şi să-i călăuzească spre gara dispărută. S-au înşiruit, se mai voinicea câte unul să facă pârtie în iarba înaltă şi mergea câţiva zeci de metri pe alăturea încercând să ajungă în faţă, dar obosea şi se lăsa învins, intrând până la urmă în şir.

Înainte de a păşi pe peronul gării scoase un pacheţel de mâncare dintr-un mic rucsac oferit de conductorul de tren la urcarea în vagon, şi căpăcelul cutiei îl deschise greu şi vărsă mâncarea pe hainele sale. Observă ca erau icre de peşte, erau aurii, de o culoare apropiată bobiţelor de chihlimbar sau a pepitelor de aur. A dat cu palma să curăţe haina, dar se ştergea greu şi a băgat un deget în gură cu ceea ce voia să arunce de pe haină, era gustos şi atunci îşi lingea degetele de astfel de bunătăţi.

Se agăţă de mânerul vagonului şi se urcă în tren. Îşi controla hainele să nu fie pătate de mâncarea căzută din mână, dar observă că persită o discretă pată pe pantaloni şi sacou. Îşi căuta un loc în vagoanele trenului. Cînd se aşeză mai bine în compartiment şi duse sandvişul la gură, se trezi în fotoliu cu cartea în mână pe care o scapase în bărbie.

Vizualizări: 96

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor