- Atâtea ipostaze-am traversat,

Am fost urâți, iubiți sau invizibili,

Dar ce n-am fost, când versul ne-a purtat

Atât de sus... Doi sori infailibili

 

În galaxia dragostei și-n jur

Atâția meteori atrași de vrajă

Se-nvârt uimiți, dar aș putea să jur

Că îngeri fără aripi stau de strajă

 

La porțile cetăților cerești,

Ne-apropiem ca să ne fim departe,

Mă poți găsi acolo unde ești

Așa cum viața-ncepe după moarte.

 

- În orice port din lume-am ancorat,

Întâmpinați de soare sau furtună,

Am ridicat iubirea la pătrat

Și am călcat pe valuri împreună.

 

Pe lutul poeziei am lăsat

Atâtea urme-n doi că niciodată

Nu ne vom scrie versul separat

Decât atunci când aripa curbată

 

A morții o să cadă peste timp

Sau vom pleca prin veșnicii departe

Să-i dăm planetei noastre un răstimp

Să răsfoiască pagini într-o carte.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

Vizualizări: 12

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor