ALIANŢA  NAŢIONALĂ  PENTRU  RESTAURAREA  MONARHIEI  

adresează instituţiilor statului, liderilor politici şi tuturor românilor care se simt responsabili faţă de soarta ţării, apelul intitulat

                               

                                                           MONARHIA SERVEŞTE ROMÂNIA

 

            În urmă cu un an, regimul de autoritate prezidenţială părea de nezdruncinat. Şi totuşi, curajul şi verticalitatea unor grupuri de tineri au reuşit să disloce reţeaua construită în jurul voinţei unui singur om, un preşedinte de republică.

 

            Mulţi dintre tinerii care i s-au opus acestui preşedinte, iarna trecută, în Piaţa Universităţii, se regăsesc astăzi în Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei, asociaţie a societăţii civile care strânge laolaltă personalităţile şi românii care cred că astfel de derapaje autoritariste trebuie împiedicate pe viitor şi care văd în Monarhie o soluţie pragmatică pentru disfuncţionalităţile democraţiei româneşti.

 

            Familia Regală serveşte, de mai bine de 140 de ani, România. Apărută ca o continuare firească a vechilor instituţii româneşti, a lungului şir de voievozi ai Moldovei şi ai Ţării Româneşti, Monarhia constituţională a reprezentat, în epoca Regelui Carol I, indispensabilul factor de echilibru al vieţii politice româneşti şi motorul puternic al modernizării ţării. Carol I a adus României independenţa şi sporirea prestigiului internaţional. Regele Ferdinand Întregitorul şi Regina Maria au mobilizat energiile românilor către realizarea României Mari, după Primul Război Mondial. În timpul domniei Regelui Carol II, ţara a atins un apogeu economic şi cultural. Majestatea Sa Regele Mihai I a scos România din alianţa toxică cu Germania nazistă, a contribuit prin actul său curajos la scurtarea celui de-al Doilea Război Mondial, salvând sute de mii de vieţi omeneşti şi a luptat până la capăt împotriva comunizării ţării. După 1989, în ciuda atitudinilor deseori ostile ale autorităţilor româneşti, Majestatea Sa a continuat, împreună cu ASR Principesa Moştenitoare Margareta, cu ASR Principele Radu şi cu întreaga Familie Regală, să servească interesele României, în direcţia democratizării, a modernizării, a integrării euro-atlantice şi a refacerii identitare şi instituţionale.

 

            Cu ce se poate „lăuda”, în schimb, republica? Cu un regim comunist impus de Uniunea Sovietică, cu sutele de mii de victime ale represiunii comuniste, cu anihilarea elitelor sociale şi intelectuale, cu aberaţiile naţional-comuniste din timpul regimului Ceauşescu şi cu mutilarea ţării, prin demolări, distrugerea satelor, industrializarea forţată, propaganda şi cultul deşănţat al personalităţii dictatorului. Iar republicile post-decembriste, cu ezitările şi neajunsurile lor, îşi au tristul „apogeu” în eşecul pe toate planurile al regimului Băsescu.

 

           Cu toţii părem a înţelege astăzi că revertebrarea naţiunii noastre nu înseamnă doar schimbarea unui regim politic cu un altul, doar înlocuirea unui partid cu altul, doar reforme economice şi un mai solid sistem de asistenţă socială. Trezirea naţiunii la viaţa democratică înseamnă recuperarea identităţii, onorarea înaintaşilor şi a celor care s-au jertfit pentru libertăţile noastre, respectul şi promovarea valorii, sprijinirea celor mai slabi dintre noi, reconsolidarea instituţiilor pe alte principii decât cele clientelare şi politice, respectul faţă de lege, responsabilizarea actului de guvernare, recuperarea demnităţii naţionale şi a acelor elemente care ne definesc cu adevărat. Tocmai pentru că le reamintea românilor toate aceste valori, discursul rostit de M.S. Regele Mihai în Parlamentul României, la 25 octombrie 2011, a fost o revelaţie pentru mulţi. Un astfel de discurs, limpede şi plin de substanţă, concret dar înalt, aplecat asupra realităţilor zilnice dar conectat la valorile eterne ale naţiunii nu fusese niciodată pronunţat de vreun preşedinte de republică, fie ea populară, socialistă sau post-decembristă.

 

            Este evident că României îi lipseşte punctul de echilibru, acel factor neutru care să se afle deasupra politicii şi care să ofere continuitate şi viziune pe termen lung, dincolo de alternanţa la guvernare. Monarhul nu face politică, nu susţine niciun partid, oferă însă echilibru şi continuitate instituţională.

         România este foarte prost reprezentată în exterior, nu reuşim să ne regăsim sau să ne redefinim un loc şi un rol internaţional. Majestatea Sa Regele Mihai este respectat în întreaga lume, de la Washington la Moscova, şi este vărul capetelor încoronate din Europa. Ţara nu ar putea găsi un mai bun ambasador.

          Ne lipseşte acel punct de întâlnire, acel factor de coeziune, în care să ne regăsim cu toţii şi cu care să ne putem mândri, indiferent de vârste, de opiniile politice, de opţiunile intelectuale, de meserie sau de origine. Monarhul este acest punct de întâlnire, de legătură cu trecutul nostru istoric şi de potenţare a părţii celei mai bune din noi.

         Politica românească ne oferă, de prea mult timp, numai fracturi, numai rupturi, o lipsă cronică de viziune, de stabilitate şi de predictibilitate. Monarhul este continuitate şi este competenţă. El e pregătit să domnească şi să reprezinte o naţiune, spre deosebire de preşedinţii nevoiţi, în cele mai fericite cazuri, să fie mereu autodidacţi şi improvizatori.

 

         Chemăm liderii politici, chemăm instituţiile, îi chemăm pe liderii de opinie să conştientizeze faptul că restaurarea Monarhiei nu este nicidecum dorinţa utopică a câtorva sentimentali sau visători, ci este nevoia pragmatică şi vitală a unei ţări aflate în suferinţă.

 

           Elitele pe care România le avea în secolul al XIX-lea au fost conştiente că doar un prinţ străin pe Tronul ţării putea aplana conflictele dintre facţiunile rivale, putea aduce stabilitate şi prestigiu internaţional. Elitele politice, economice şi intelectuale de azi au şansa de a demonstra că au viziune, că au simţ al răspunderii şi patriotism, că-şi pot depăşi ideile preconcepute şi interesele de moment, pentru a oferi din nou României acea instituţie care îi poate reda echilibrul intern, demnitatea, identitatea şi prestigiul internaţional. Dincolo de politică, deasupra politicii, pentru binele ţării şi al copiilor noştri. Familia Regală serveşte, de mai bine de 140 de ani, România. Majestatea Sa Regele Mihai, român prin naștere și devotament, îşi slujeşte ţara de o viaţă. Acest mare Rege, a cărui viaţă e o lecţie, e îndemn la speranţă şi la acţiune conştientă şi responsabilă.

 

         Familia Regală ar putea însă lucra pentru ţară cu mult mai multă eficacitate dacă şi-ar recăpăta şi atributele constituţionale. România are astăzi nevoie ca Familia ei Regală să o servească într-o Monarhie, şi nu într-o republică.

 

          Am pierdut destule ocazii, am irosit deja prea multe şanse. Este acum momentul ca elita politică să nu se mai ascundă în spatele aparentei lipse de popularitate a Monarhiei: „poporul nu vrea”, „poporul nu e pregătit”. Acestea nu sunt explicaţii, nu sunt argumente, sunt doar scuze. Românii au făcut destul de unii singuri: foarte mulţi dintre ei s-au scuturat de rămăşiţele propagandei comuniste, foarte mulţi dintre ei au înţeles virtuţile şi utilitatea unei Monarhii, tot mai mulţi dintre ei îşi doresc restaurarea Monarhiei. Chiar sondajele de opinie din ultimul timp arată că Majestatea Sa Regele Mihai şi Principesa Moştenitoare Margareta se bucură de încrederea şi de aprecierile pozitive ale unei largi majorităţi a românilor.

 

            Dar pasul următor aparţine elitei politice. Dacă la 1866, politicienii noştri au avut inteligenţa şi patriotismul de a-l chema pe Tron pe Carol I, politicienii de azi au uriaşa şi rara şansă de a face istorie, rechemându-l pe Tron pe Majestatea Sa Regele Mihai. Trecutul nostru ne demonstrează că nimic nu e imposibil, atunci când există oameni cu viziune şi curaj.

 

          Chemăm Uniunea Social-Liberală ca, în proiectul de modificare a Constituţiei, să includă revenirea la Monarhia constituţională. Îi chemăm pe liderii politici, pe oamenii de afaceri şi pe liderii de opinie patrioţi să se ralieze acestei propuneri. Chemăm Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-Catolică să îşi demonstreze vocaţia de biserici naţionale şi să-şi recunoască Regele Uns al lui Dumnezeu. Chemăm Academia Română şi îi chemăm pe oamenii de cultură liberi şi responsabili să explice necesitatea restaurării Monarhiei.

 

           Îi chemăm pe acei lideri politici influenţi care şi-au declarat deja opţiunea pentru Monarhie să-şi susţină public opţiunea şi să promoveze, la momentul modificării Constituţiei, restaurarea Monarhiei. E acum clipa astrală în care mult hulita, de multe ori pe bună dreptate, clasă politică românească poate demonstra că reprezintă interesele fundamentale ale ţării. Ea poate dovedi că se poate autodepăşi, prin promovarea singurei soluţii instituţionale care ne poate reda echilibrul şi demnitatea: Monarhia constituţională. Simţul răspunderii poate transfigura clasa politică de azi, aşa cum a făcut-o şi cu cea de la mijlocul secolului al XIX-lea şi o poate înălţa deasupra intereselor meschine şi trecătoare, către apărarea interesului naţional.

 

           La 65 de ani de la momentul în care Majestatea Sa Regele Mihai a fost silit, prin şantaj, să abdice pentru a salva vieţile a zeci de tineri anticomunişti ameninţaţi cu moartea, la 65 de ani de la actul ilegal care a aruncat România în infernul totalitarismului comunist, la 65 de ani de când sufletul ţării a fost mutilat, chemăm clasa politică şi instituţiile să ofere României darul pe care aceasta îl merită: chipul demn, factorul de echilibru şi de continuitate, tezaurul identitar care este Monarhia constituţională. Noua Constituţie trebuie să permită Monarhiei să servească aşa cum se cuvine şi aşa cum ni se cuvine România.

 

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

22 Decembrie 2012

 

Apelul este susţinut de 1236 de semnături. Printre ele:

 

  1. Doina CORNEA  
  2. Acad. Mihai ŞORA, filozof    
  3. Acad. Alexandru ZUB, istoric 
  4. Acad. Dinu C. GIURESCU, istoric
  5. Dinu ZAMFIRESCU, preşedintele Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc (IICCMER) 
  6.  Constantin AVRAMESCU, vicepreşedinte al Jockey Clubului Român
  7. Constantin MARŢIAN, preşedintele Alianţei Civice
  8. Dorina RUSU, Preşedintele Fundaţiei „Horia Rusu” 
  9. Liviu TOFAN, Preşedintele Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR)Ion CARAMITRU, actor, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti
  10. Flavia BĂLESCU, economist 
  11. Rodica COPOSU, inginer 
  12. Lucia HOSSU-LONGIN, realizator TV
  13. Victor REBENGIUC, actor
  14. Mariana MIHUŢ, actriţă
  15. Nelly MIRICIOIU, soprană
  16. Georgeta DIMISIANU, editor
  17. Nicolae CONSTANTINESCU, membru al Academiei de Medicină 
  18. Sorin DUMITRESCU, pictor
  19. Marilena ROTARU, realizator TV
  20. Mircea DIACONU, actor
  21. Filip-Lucian IORGA, istoric
  22. Dan PURIC, actor şi regizor
  23. Ştefan CÂLŢIA, pictor
  24. Constantin CODRESCU, actor
  25. Radu NEGRESCU-SUŢU, scriitor
  26. Marius OPREA, istoric
  27. Cristian BĂDILIŢĂ, patrolog
  28. Mihai CANTUNIARI, scriitor
  29. Vladimir ZAMFIRESCU, pictor
  30. Diana MANDACHE,  istoric
  31. Radu Călin CRISTEA, scriitor şi jurnalist
  32. Gabriel BADEA-PĂUN, istoric al artei

Contact: Cătălin Şerban:  serban_catalin26@yahoo.com, tel. 0723 312 068

 

Vizualizări: 705

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Virgil Ciuca pe Martie 1, 2013 la 10:58pm

Doua postari cenzurate ! oare de ce? si de cine? Chiar va este teama de adevar?

Preşu şi infantele

 

S-a-nrudit Preşu c-un  rege în spirit de aventură

Şi-mbogăţesc prin scriptură case de avocatură

Distrugând o ţărişoară care trage-acum să moară

Matelotul şi Lambrino, alţi doi profitori de ţară.

 

Venetici, străini de glie, cu origini dubioase

Fraţi de cruce şi de sânge cu intenţii belicoase

Au ajuns să jefuiască, fără drepturi ca-n speluncă,

Ţara noastră românească, matelotul şi-o ieruncă

 

Ahtiaţi de privelegii, candidaţii la putere

S-au unit să jefuiască neamul nostru în durere

Dar s-a desteptat poporul! ştreangului i-a hărăzit

Căci Preşul la fel ca regii ani în şir l-au umilit.

 

                                                            Virgil Ciuca

                                                            27 februarie 2013

 

Comentariu publicat de Mistica pe Martie 1, 2013 la 9:40pm

''Comentariu publicat de ilie adrian cu 15 ore în urmă

Mistica vorbeti ca o spoitoreasa...nici macar ca o ursareasa.Vai si amar de cultura romana daca te incluzi si tu in ea.Ca sa vezi,ca un facut,cand s-a insurat printul de Asturia,matale ai vazut o zi intreaga, pe televizorul care de obicei iti spala creierul,reportaje cu el si sotia sa.Asta s-a intamplat si cu printul mostenitor al Angliei.Ce sa mai spun de jubileul reginei Marii Britanii,unde regele nostru,hulit in tara,a avut scaunul cel mai inalt,la masa celei mai mai coroane din lume. Daca ai curaj si sinceritate...(Mistico,sau mesteco),da-ti numele real(nu de alta ,dar nu stiu cui sa ii impart).’’

                                                          ***  

-  Comentariu’, marcă românesc, modelul ‘’linșaj’’. Despre arătările astea cretinoide, lipsite de elementarul bun simț, vorbesc în comentariul, pe care l-am postat mai jos. Cine-i poate salva, sau… repara pe acești deteriorați români needucați? Monarhia? Unde mai pui că ăsta e: ,,scriitor, dramaturg, critic, promotor cultural, interesat de cultură, fotograf, jurnalist, pasionat de lectură, coregraf’’. Vă dați seama câtă cultură (incultă) adăpostește sărmanul și necăjitul lui dovleac? Mântuitorul, în astfel de cazuri, patologice, a pus următoarea întrebare retorică: ,,dacă lumina din voi, e de fapt întuneric, cât de mare este întunericul acesta?’’ Sarmanu’ nu-i în stare să înjghebe nici măcar un micuț și elementar comentariu polemic. Își începe hămăitu’ ca la cort și-l termină ca la stână. Pagina super-intelectualului, e goală. Eu cred că nici nu-i nevoie să-și posteze vreo capodoperă, pentru ca să ne convingă de genialitatea lui. Vidul din interiorul tărtăcuței, și-l revelează cu precizie, în expresiile lui: ’’ Ca sa vezi,ca un facut,cand s-a insurat printul de Asturia,matale ai vazut o zi intreaga, pe televizorul care de obicei iti spala creierul,reportaje cu el si sotia sa.Asta s-a intamplat si cu printul mostenitor al Angliei.Ce sa mai spun de jubileul reginei Marii Britanii,unde regele nostru,hulit in tara,a avut scaunul cel mai inalt,la masa celei mai mai coroane din lume.’’    ---   Deci, de atâtea ‘’surprize, surprize’’ și mai ales manele, mintea i s-a zaharisit într-atât, încât sarmanu’ nu reușește să perceapă bunăstarea spirituală și economică, a unui popor, decât la îndobitocitul nivel de faimă și popularitate. Nu știu de ce insul ăsta, mă face să mă simt în dialog cu genialul guță neculai, ăla cu salam

Ce naivă mai sunt! Eu chiar credeam că, spațiul ăsta, este destinat comentariilor pe text. Iote că nu-i așa! Aici, pe lângă oamenii cu scaun la cap, care-și manifestă în mod firesc, opinia personală și sinceră, se mai strecoară, din când în când, câte-un rât râios, purtător de pirsing. Niciunul, dintre admini, nu se-nțeapă de această ‘’prezență de spirit’’ grohăită democratico-ceaușist, care vâră, efectiv, pumnu-n gura preopinentului. Probabil că sunt profund preocupați de…înscăunarea utopiei hrăpărețe și încoronate. Am zis că nu am de gând să mă iau la trântă cu niciun mușchetar negru-n ceru’ gurii, da’, cum ăsta nu-i decât un zlătar, pe nume ‘’musca-n popou’ calului’’, o să-i răspund după modelul lui, tovărășesc, de plenară. Deci îl asigur pe neica doldora de patalamale, că astfel de atitudini, le au doar cei, ale căror dovleci, (dintre umeri) nu conțin nicio sămânță de…argument . Păi, dacă dintr-o covată de explicații, pe care le-am lansat cu binișoru’, nu s-a lipit niciuna de supafața harbuzului encefalic, al ăstuia, înseamnă că leguma, în cauză,-i perfect netedă. ‘’Circumvolutiunile creierului? Ce-s alea?’’- s-ar întreba, negreșit, ‘’intelectualu’’ nostru. Ei, dragi iubitori de monarhie, credeți domniile voastre, că majestatea sa Mișu-ntâiul, poate sculpta circumvoluțiunile lipsă, ale acestui soi dea neteziți encefalici? Mă-ndoiesc. Totuși, din milă pentru astfel de…monarhiști nomazi, ca cel în discuție, am să scriu aici o ghicitoare, a cărui tâlc, odată aflat, va reuși, cel puțin în parte, să zgârie-n icra craniană, dacă nu o circumvoluțiune completă, măcar o suavă julitură, ca o învățare de minte: 

... Un răpănos oarecare, contemplându-și fauna dintre craci, constată că păduchele lat, de pe scrot, era, altădată, un vrednic gâdilător de... ouă, săltăreț și s(l)ugar(nic). Explicația științifică, pe care-a căpătat-o... de-a moaca, de la un alt răpănos, mai experimentat, este că amețeala transformărilor zoomorfologice, se datorează revoluției…Terrei. De-atunci, tot strigă printre floci, la orice belită... întrunire in(sectară), aceleaș chestii comune, cum ar fi: ''eppur (mă) move''.

Comentariu publicat de ionescu petru pe Martie 1, 2013 la 11:58am

sustin fara rezerve varinata monarhiei care: elimina alegerile prezidentiale şi existenta presedintelui  si posibilitatea amestecului acestuia in problemele executivului si implicit banii cheltuiti cu toate astea, tara urmand a fi condusa doar de executiv si parlament; pe de alta parte monarhia asigura un statut aparte atat de necesar Romaniei situata in mijlocul fostului bloc comunist al lumii slave  si al republicilor post-sovietice...deci cea mai importanta modificare a Constitutiei ar trebuie sa fie schimbarea formei de guvernamant din republica in monarhie constitutionala!!! Cu aceasta ocazie imi adaug semnatura pe apelul de mai sus.

Comentariu publicat de ilie adrian pe Martie 1, 2013 la 12:11am

Virgil Ciuca,asta inseamna ca regele este mincinos?Sau ca unul ca tine este bine vazut in lume si ca poate sta si la masa cu regele?Crezi oare ca minciuna nu poate sta la masa si cu un presedinte?

Cu Ceausescu au stat 10 minciuni la masa si atunci nu ai spus acelasi lucru.

 Parca te si vad in timpurile acelea cand imi spuneai ca sunt sabotor de economie socialista.

  Asa ca tovarase,lasa generatia de azi sa isi aleaga soarta si nu te mai baga in sema cu vorbe ce nici dumneata nu le intelegi.

 Minciuna esti dumneata,si regele tot rege ramane,pentru ca asa este nascut....nu facut.

 

Comentariu publicat de Virgil Ciuca pe Februarie 28, 2013 la 6:26pm

"Minciuna sta cu regele la masa"......

Comentariu publicat de Marcel Vişa pe Februarie 28, 2013 la 6:16pm

Avem nevoie de rege, avem nevoie de monarhie! am avea o sansa enorma de a ne recastiga demnitatea ca oameni, ca tara. Doar asa am avea o sansa ca plaga aceasta numita coruptie sa dispara incet incet si in locul oamenilor care au practicat-o sa apara oameni cu coloana vertebrala, caracter. 

Comentariu publicat de Gabriel Constantinescu pe Februarie 28, 2013 la 2:39am
Comentariu publicat de Menelas CAPLOIU pe Februarie 27, 2013 la 9:48pm

Monarhia ,este pasul următor,necesar stabilității Romîniei.

Sunt de acord cu materialul de mai sus.

Comentariu publicat de ilie adrian pe Februarie 27, 2013 la 8:00pm

 Domnule  Gelu Vlaşin ,.de azi incolo am sa  trimit pe fiecare zi tuturor amicilor mei  pe google + si in mica mea comunitate DACIA(tot din google+) aceata postare.Noi nu avem traditie de republica,de aceea eu cred ca biserica ortodoxa si coroana romana, pot readuce poporului nostru valorile traditionale si maretia din trecutul nostru.Va multumesc din suflet pentru aceasta postare,o asteptam de mult timp.

Comentariu publicat de Mistica pe Februarie 27, 2013 la 4:33pm

Personal, nu am nimic impotriva monarhiei. Daca maine se va reinstaura monarhia, eu nu voi face decat sa o respect. Am sa-mi incep insa pledoaria, nu impotriva monarhiei, ci impotriva acestui document,(pe cat de ingrijit alcatuit, pe-atat de manipulant) printr-o scarpinare suava, dar... exact la... ''mancarime''', a acestui fragment: ''Este evident că României îi lipseşte punctul de echilibru, acel factor neutru care să se afle deasupra politicii şi care să ofere continuitate şi viziune pe termen lung, dincolo de alternanţa la guvernare. Monarhul nu face politică, nu susţine niciun partid, oferă însă echilibru şi continuitate instituţională.'' 

Ce se poate spune despre aceaste doua fraze, oachese, carliontate, cosmetizate abundent, chiar si-n ''zonele anatomice'', mai putin vizibile? Pai, se poate spune ca, din punct de vedere gramatical si ortografic sunt scrise...''belea'' sau ''muy bien'' ca sa folosesc limba geografiei monarhiste a Spaniei, prin care domnul Vlasin isi misca grijuliu si mai ales slugarnic, tentacolele perceptiei. Ce se mai poate spune? Nimic altceva, decat faptul ca mesajul lor, este o efemera tendinta de manipulare a bietei si temeinic-indobitocite constiinte a romanului, prin faptul ca imbina inginereste, elementele fundamentale ale adevarului, (Este evident că României îi lipseşte punctul de echilibru...) cu... deteriorate si expirate puncte de veder, ale catorva indivizi ''culti'' ( ...Monarhul nu face politică, nu susţine niciun partid, oferă însă echilibru şi continuitate instituţională.). Nu vreau sa scot in evidenta culpa imperdonabila a... majestatii sale Misu intaiul, pentru ca a lasat ''continuitate instituţională'' vraiste si a taiat-o, in secunda doi, peste mari si tari, cu toata avutia pe care a putut-o duce. Ar fi inutil sa pierd timpul in polemici de buzunar, incercand sa explic faptul ca M. ar fi putut sa ramana o icoana vie in inimile si constiinta poporului, daca ar fi refuzat, cu orice pret, sa paraseasca tara si poporul. N-ar fi fost, neaparat, nevoie sa se martirizeze, intocmai ca marele Brancoveanu, dar sa nu paraseasca FIZIC (nu intelectual, sufleteste si alte maruntisuri si bacsisuri), locul, functia, institutia si tara, in care a fost investit cu putere de conducere si cu responsabilitate, printr-un juramant in fata Lui Dumnezeu, era CEA MAI MARE NEVOIE, de care, intr-adevar, avea... nevoie, atunci, acest popor, caruia, dupa ce a trecut razboiul, i se predica acum, vitejeste, ca... ''continuitate instituţională'' si bla-bla-bla. Era mult mai credibil Mihaita, dac intra la ocna, alaturi de muuuuulti dintre cei care au fost intr-adevar viteji la vremea potrivita. Dar, cum am zis, nu vreau sa ma iau la tranta pe-aici cu niciun muschetar negru-n ceru' guri, pe motivul ca Mişu-ntaiul a facut, sau desfacut. Haidem, daca vreti, sa analizam nitel, doar portiunea asta: ''Este evident că României îi lipseşte punctul de echilibru...''! Din toata pestelca de palavre, mestesugit inghesuite, in acest spatiu propagandistic numit sugestiv  ''MONARHIA SERVEŞTE ROMÂNIA'', (mai bine-i zicea, monarhia serveste utopia), aceasta este singura portiune, care contine, in parte,  adevarul fundamental al problematicii romanesti curente. De ce spun ''in parte''? Pentru ca adevarul... adevarat, este cam asa: Este evident  românului, nu... utopic şi populist, ''Romaniei''îi lipseşte, nu... punctul de echilibrul, ci doar echilibrul moral. Romanul sufera, din pricina propriei lasitati, imoralitati, ignorante, inculturi, proastei cresteri, proastei educatii, sau lipsei acesteia. Toate acestea il ''ajuta''pe acesta sa traiasca ''super-bine'', in interiorul granitelor tarii si ''supra-respectat'' in afara. Cel mai bun ambasador al unei tari, nu este regele ei, ci respectul pe care poporul acesteia, il are fata de valorile morale, in primul rand si in al doilea rand fata de valorile, conventionale ale tarii respective si ale lumii in general. Nu toti, dar o mare parte, dintre romani, nu au aceasta calitate spirituala. Francezul, neamtul, italianul, americanul si alte natii, sunt super-fericiti in tara lor si oriunde in lume, fara ca sa fie, in prealabil, reprezentati de nenea regele cutare. Unde-i monarhia franceza? Nu exista, dar exista prosperitatea franceza. Unde-i monarhia germana, sau americana, sau italiana? Nu exista, dar exista prosperitatea, din toate punctele de vedere, ale acestor tari. Concluzia este ca prosperitatea si bunastarea spirituala si materiala a unui popor, nu stau in monarhie, ci in constiinta fiecaruia. Sa vina monarhia, n-am nimic impotriva ei, am mai spus-o, dar, va asigur ca nimic din necazul romanului nu se va schimba. Romania este pe branci, pentru ca romanul are deja instaurat un cult al aratarii cu degetul. N-ar fi deloc rau, daca acest instinct bazic, l-ar folosi intai cu el insusi, apoi cu imediata lui apropiere, iar abia dupa aceea cu... presidentia si parlamentul. Intotdeauna vei vedea romanul, aratand cu degetul catre conducere, vorbind-o de rau, atat in mediile private (coltul strazii, scara blocului, in pat cu muierea) cat mai ales in public, cum este de exemplu acest site. Niciodata, dar absolut niciodata romanul, nu va sti sa fie sincer si cinstit cu el insusi si cu aproapele lui. Cum vine asta? Pai uite asa:

1 - sa se autsesizeze, sa constientizeze, ca in cele mai multe dintre imprejurarile prin care trece, fura, mituieste, contribuind astfel cu bagajul imoralitatii lui, la deteriorarea perpetua si crescanda, atat a conditiei sale morale, cat mai ales a celei sociale si materiale.

2 - sa fie sincer si corect cu cel care locuieste, prin har divin, in imediata lui apropiere (frate, mama, tata, var, coleg de munca, director de uzina, coleg de site, sef de site, sef de tura, iubit/a, etc). Sa-i spuna acestuia, ca fura, atunci cand vede ca acesta fura, ca mituieste, atunci cand acesta mituieste, ca face cutare, sau cutare lucru rau, cand acesta face acel rau. 

3 - abia dupa implinirea acestei RESPONABILITATI etice, morale, fundamentale, (lucru care in romanica este o absenta vesnica), romanu poate sa se ridice impotriva administratiei statului. 

La toate aceste chestiuni, romanul iti va raspunde, intr-o forma unica, dar contaminata de snobism si ignoranta: ''pai eu fur, pentru ca statul ma fura pe mine''. Asta este o viziune ingustata de indobitocirea, la care singur se supune. Adevarul este ca nu... ''statul'' il fura, ci o haita de insi, pe care el, prin practicile lui slugarnice o sustine. Pentru ca, ce este ''statul'' sau ''guvernu''? Cum il cheama pe acest ''stat''? Statul si mai cum? Un astfel de cerc vicios nu poate fi solutionat de monarhie. O, da, sa nu confundam termenii, acest cerc vicios se poate solutiona, datorita transformarilor socio-culturale si morale, in timpul monarhiei, ca si in timpul republicii, ceea ce este altceva.

Pentru a intelege problematica societatii romanesti, e suficient sa privim si sa analizam cum functioneaza relatiile de socializare pe acest site, sau pe altele de acest gen, care sunt micro-societati. Vom descoperi aici, spiritul de gasca, in loc de cel de comunitate, spirit care face ca userii sa IGNORE manifestarea spiritului in arta al... celuilalt. Astfel, norodul nu se ghideaza dupa propriul discernamant, dupa propria curiozitate, in studierea si cautarea noilor fiinte daruite artei, noilor expresii literare, ci strict dupa degetul aratator al unui admin sau altuia. In aceste conditii sunt zeci de autori peste lucrarile carora s-a trecut cu lecturarea, doar de dou ori, iar peste altele niciodata. Deci nici macar nu a existat minima curiozitate de a cerceta acea exprimare. Toata atentia si perceptia puhoiului de useri, este canalizata, manipulata, catre ceea ce este considerat... ''vedeta''.

Aceasta atitudine de a privi, strict, catre degetul aratator al unuia sau altuia dintre... mai marii societatii, nu e altceva decat spiritul de gasca, de clan, de supunere oarba, de clientelism, in care nu demnitatea, dorinta fireasca de cercetare, respectul fata de arta si semeni, sunt principiile de baza, ci dimpotriva, magulirea mai marilor, lingusirea reciproca, dorinta de a construi relatii vinovate prin intermediul carora sa se urce treptele succesului si ale faimei.

Acelas lucru, numai ca la o scara ceva mai mare, se intampla in societatea romaneasca. Toti, aproape fara exceptie, umbla dupa ''locurile dintai la ospete'' dupa relatii, cat mai multe si cat mai sus, indiferent de cat sunt de imorale acestea. Nimeni nu are interesul si curajul sa spuna celui din imediata lui apropiere, indiferent cine ar fi, ca ceea ce face este rau, (cand acesta face raul). Fiecare trece cu vederea raul celui din gasca lui si linseaza, fara ezitare, pe cel care-i... ''strain''.  Nu vi se pare ca aici este putregaiul societatii romanesti? Nu sunteti satui de aceste aspecte, pe care le intalniti peste tot in romanica? Ei, cum poate Mihaita intaiul, sa solutioneze aceasta problema fundamentala a romanului? 

As putea sa spun muuult mai multe lucruri in acest sens, sa aduc argumente solide, ca-s si eu plimbata prin lumea asta mare, atat prin monarhii, cat mai ales prin republici, dar... ce rost are sa-mi bat gura, in conditiile in care, asa cum am mai spus, aici si pretutindeni, se recunoaste, se considera, se aplauda doar la comanda, doar la sugestia celor de sus?

A, uitasem sa spun ca, daca domnii care au elaborat acest document, inteleg prin ''republica'' doar ceea ce au scris aici :  Cu ce se poate „lăuda”, în schimb, republica? Cu un regim comunist impus de Uniunea Sovietică, cu sutele de mii de victime ale represiunii comuniste, cu anihilarea elitelor sociale şi intelectuale, cu aberaţiile naţional-comuniste din timpul regimului Ceauşescu şi cu mutilarea ţării, prin demolări, distrugerea satelor, industrializarea forţată, propaganda şi cultul deşănţat al personalităţii dictatorului. Iar republicile post-decembriste, cu ezitările şi neajunsurile lor, îşi au tristul „apogeu” în eşecul pe toate planurile al regimului Băsescu.    -    inseamna ca chiar nu au nimic ce oferi acestei tari.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor