ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI, Ansamblul artistic CIOCÂRLIA al M.A.I.

ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI

Ansamblul artistic CIOCÂRLIA al M.A.I.

 

        ...La pirimele ore ale unei dimineţii însorite de Iunie, cu aromă de tei în floare, am bătut în poarta "Cetatăţii "CIOCÂRLIA" şi, cuprins de emoţie, păşesc pe "holul amintirilor", unde sunt întâmpinat de fiinţe dragi, care au fost trupul şi sufletul acestei citatdele a culturii româneşti. Din privirea lor se revarsă blândeţea ochilor fermecători de artişti neîntrecuţi în arta cântecului şi dansului, purtători ai tradiţiilor şi costumerlor noastre naţionale, instrumentişti virtuozi... (o adevărată legendă vie... atât de tânără la cei 65 de ani, pe care-i va împlini anul acesta).

   Ca orice iubitor  de folclor şi contemporan cu aceşti "nemuritori" pe care i-am ascultat, i-am admirat, (unii mi-au fost modele minunate în sădirea dragostei mele neostoite pentru melosul cu armonii celeste), fiindcă m-am bucurat nespus... că destinul mi-a întins o mână spre a reuşi să gust din fructul dulce al muzicii şi să ofer cu dragă inimă din comoara vieţii mele, din agoniseala unor ani buni... prinos de recunoştinţă slujitorilor pe altarul interpretativ şi al creaţiei, cum sunt: Maria Ciobanu, Ion Cristoreanu, Ion Dolănescu, Angela Moldovan, Maria Butaciu, Irina Loghin, Aurelia Fătu-Răduţu, Benone Sinulescu, Mioara Velicu, Simion Pop, Drăgan Muntean, Maria Păunescu, Ileana Săraroiu, Gheorghe Turda, Steliana Sima, Rodica Anghelescu, Ionuţ Sidău, Maria Stroea, Nicolae Datcu, Mihaela Gurău ş.a.  instrumentiştii - Gheorghe Zamfir, Marian Bucur, Mircea Carabulea, Ilie Alecu, Florea Cioacă, Florea Burnea, Dumitru Zamfira,Toni Iordache, George şi  Ilie Udilă, Nicolae Turcitu, Ion Oprea, Stefan Bucur, Marian Alexandru, Dumitru Gheorghe, Gheorghe Pandelescu, Marin Ulei, Tudor Pană, Iosif şi Ion Milu, Ion Murgu; dirijorii - Victor Predescu, Nicolae Botgros, Constantin Arvinte, Gheorghe Zamfir, Viorel Doboş, Ion Ivanovici, Traian Târcolea; maeştri de balet - Floria Capsali, Tamara Cap, Gheorghe Popescu-Judeţ, Gavrilă Ciobanu, Iacob Brumer-Lascu, Florea Vladimirescu, Iacob Macrea.

     Când am deschis uşa de la biroul şefului de ansamblu "CIOCÂRLIA", am fost întâmpinat de carismatica artistă STELIANA SIMA care, de câţiva ani a preluat comanda susnumitei citadele de cultură, realizând spectacole de mare succes, cu săli arhipline, unde spectatorii se simt fericiţi, iar de cele mai multe ori cântă odată cu artiştii, iar unii, mai entuziaşti, joacă de mama focului hore şi sârbe.

-   Bună ziua!

-   Poftiţi! Cu cine am onoarea?...

- Să zicem, pentru început, cu un iubitor al muzicii populare, dar în acelaşi timp... admirator al interpretei melosului oltenesc, distinsa doamnă STELIANA SIMA.

-   Îmi face o deosebită plăcere să primesc (râde) admiratori...

-  E bine să reţineţi, pe lângă admiraţie, ca bun cunoscător al zonei mirifice a Olteniei (cu tradiţii, port, cântece şi dansuri) apreciez în mod deosebit, la îndrăgita artistă... (în timp ce mâinile noastre se strângeau reciproc) timbrul inconfundabil, tril plin de armonii dulci, sădit cu grija unui grădinar de cântece autentice  în plai roditor... al românului plin de dor, vesel şi deschis la vorbă înţeleaptă.

      După ce m-am aşezat în fotoliul oferit de simpatica gazdă, privirea mi-a fost furată de un tablou mare şi frumos în care am văzut imortalizat chipul aceste artiste de mare prestigiu a scenei lirice, şi profitând de un mic răgaz, în timp ce răspundea la telefon, am deschis reportofonul, iar  în momentul când receptorul era aşezat în furcă... am pus prima întrebare.

 

M.V.Ghioroiu:

Zilele acestea am primit de la redacţia Revistei "PITRELE DOAMNEI" (din Argeş) un Album Muzical "UNDE-I SATUL DE ALTĂDATĂ?" semnat Steliana Sima şi,  ascultându-l cu mare plăcere, m-am trezit ca prin farmec "copil alergând pe Dealu Viilor" , iar nostalgicele cuvinte pe care le rostiţi cu atâta dăruire sufletească (şi părere de rău pentru cei ce v-au fost vecini, aţi crescut sub ochii lor), ce merg la inima omului, au trezit în mine curiozitatea  de-a afla taina lumii în care aţi trăit zile de neuitat în satul natal, cum şi când a început această nobilă pasiune de-a versifica melodiile ce vă sunau cu atâta duioşie în fagurele memoriei - "amintiri scumpe din anii ce au trecut"?

 

Steliana Sima:

-  ... Eu m-am născut la sat, iar cum veşnicia se naşte la sat, cântecul popular rămâne veşnic. Folclorul este adevărata carte de identitate a poporului nostru, paşaportul românului. De când am deschis ochii şi am început să ascult cântecul dulce a mamei, tatei, fiindcă aproape toată famila noastră (unchi, mătuşi, fraţi) erau "artişti", ca tot românul "poet" , iar acest sentiment de iubire pentru melodiile auzite s-a sedimentat în sufletul meu, că drept să vă spun, m-am pomenint  fredonând pe limba mea, apoi cântam (cât era ziulica de mare) în prispa casei, printre pomii din livadă, în grădina de flori, mă alintam şi-mi plăcea cum îmi suna vocea. Uşurel, uşurel... am început să conştientizez ce mare valoare are creaţia populară în existenţa unui popor, fiindcă ţăranul român, în permanenţă, şi-a cântat dorul, dragostea, bucuria, tristeţea prin  bocet, doine de cătănie, de înstrăinare, de dor şi alean, iar baladele care povestesc întâmplările din viaţa eroilor noştri care se duceau să lupte cu duşmanul pentru apărarea şi păstrarea plaiului strămoşesc, cât şi revolta omului nevoiaş faţă de asupritori (răscoale, creşterea dărilor, greutăţile vieţii), zilele petrecute-n haiducie de eroii îndrădiţi precum Iancu Jianu, Pintea şi martirii neamului cum au fost Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, Gruia lui Novac  Şoimanul ş.m.a. au constituit un bun bagaj de cunoştinţe pentru viitoarea interpretă de muzică populară.

   M-am aplecat spre aceste bijuterii dragi inimii mele şi, cu muncă multă, talent, ajutor de la bunul Dumnezeu... care m-a înzestrat cu darul de-a cânta, mă fac să privesc cu nostalgie, dar în acelaşi timp sunt mulţumită că anii care   s-au scurs pe calea vieţii (ani frumoşi ce se regăsesc în creaţiile mele), mă fac fericită.  Tot ce am realizat pe tărâm cultural-artistic, îmi dă  sentimentul... ca oricărui artist ce-şi iubeşte "copii de suflet" că au crescut la sânul meu, au ascutat bătăiile inimii mele şi au înţeles pe deplin iubirea unei fetiţe plecate din Slatina pe drumul afirmării, ajunsă în citadela culturală - Ansamblul Artistic CIOCÂRLIA.

 

 

M.V.Ghioroiu:

-    Aşa cum spunea marele scriitor-compozitor Anton Pan: "De la lume adunate şi tot la lume date", obser că aţi rămas fiica ţinutului de lgendă al satului nostru milenar, de unde  aţi plecat în lume ca să bucuraţi prin cântec pe cei ce vă ascultă, să le aduceţi o părticică din sufletul celor pe care i-aţi ascultat în seri târzii de toamnă (la clacă sau la horele de sărbători) rapsozi, vecini, părinţi... ca apoi să le oferiţi în dar, ca un prinos de recunoştinţă, melodia "Oameni buni din toată ţara", despre care doresc să detaliaţi: sentimentele care v-au inspirat să creaţi şi să cântaţi tuturor românilor?

 

Steliana Sima:

Când eram foarte mică, parcă-l văd pe un unchi de-al meu (fratele bunicului) care stătea la poartă şi cânta din fluier şi caval cu atâta patimă, că puţini erau cei care treceu pe drum să nu-i dea bună ziua şi să se oprească pentru câteva minurte să-l asculte. Sigur că tot ce facem în viaţă şi, nu totdeauna, dorinţele noastre se vor îndeplini aşa cum ni le planificăm, fiindcă acum la "ora adevărului" pot spune că, din experienţa mea,  nimic nu este întâmplător. Dumnezeu lasă fiecăruia un dar sfânt pe care omul are menirea să-l înnobileze, aşa şi eu am simţit acea mână protectoare care mi-a călăuzit paşii pe drumul afirmării mele artistice... Descoperind ulterior ce dar mi-a lăsat bunul Dumnezeu, atât la grădiniţă, şcoală sau la concursurile artistice de cântec şi dans, (când începusem să cânt) participam cu toată fiinţa mea şi mă bucuram de fiecare succes purtat în faţa colegilor, dascălilor, sătenilor... a spectatorilor. Mi-am dezvoltat această vocaţie, iar cântecul popular mă atrăgea ca un magnet, lucru pe care l-aţi constatat şi dvs. în melodia "Oameni buni din toată ţara". Pe tot parcursul acestor ani, dragi mie, am avut un sprijin permanent din partea familiei. La debutul meu... ce zile de neuitat pentru fetiţa de 13 anişori, căci am îmbrăcat costumul bunicii Gheorghiţa (pe care-l păstrez ca pe o sfântă icoană, având o valoare sentimentală deosebită, drag sufletului meu), credeţi-mă că ai mei lăcrimau de bucurie şi atât de mândi erau că în familie au o "artista". Bunica (aşa era pe atunci) îşi dorea ca în clipa despărţirii de viaţa vremelnică pe care o trăim pe acest pământ binecuvântat, să fie îmormântată în costumul popular, costum pe care-l purta cu mândrie ori de câte ori ieşea la horă în sat sau se ducea la biserică; dar văzând că nepoţica ei a fost ca o steluţă strălucitoare în acest strai minunat, cusut de mînuţele ei "moi" în nopţi târzii de iarnă; parcă o văd cum ochii i s-au umezit de fericire şi mi-a spus, alintându-mă pe creştetul capului, zicându-mi: "Costumul ţi-l las ţie, floricica bunchii!... Să-l  porţi cu cinste, maică! Are să-ţi aducă mult noroc în viaţă". (O mică umbră de tristeţe a trecut peste ochii senini ai aristei Steliana Sima, a ofta şi a spus în continuare)...

Costumul îl îmbrac foare rar, numai la anumite ocazii şi, credeţi-mă că-i simt aroma pe care a păstrat-o de la bunicuţa mea Gheorghiţa. Ori de câte ori îl ating, simt că bunicuţa este aproape de mine, mă protejează de acolo de unde se află, căci nu poate să fie decât în rai, fiindcă era tare bună!...

 

 

M.V.Ghioroiu:

"Grea e dragostea pe lume" cântec din care înţelegem: "Afurisită-i dragostea!.../ Te suceşte cum vrea ea:/ Te chinuieşte şi de dor te-mbolnăveşte"/, dar când o întâlniţi, iar ochii dau scântei, bătăiile inimii sunt de nestăvilit, iar dvs. ca artistă profesionistă, având experienţa scenei, aş putea adăuga un vers popular:    "Dintre cei ce m-au văzut,/ Au oftat şi-au suferit.../ Ochii mei... mulţi i-au plăcut" - dar au fost şi i-aţi uitat dacă despărţirea a fost mai de lungă durată, aşa-i? Ce farmece folosiţi şi  cu ce forţe de seducţie îi faceţi pe admiratori să nu vă uite, ci să vă doreasă şi să vă admire cu o pasiunea frenetică (de invidiat) prin ovaţii repetate, să le mai cântaţi încă odată?

 

Steliana Sima:

E-he!... ale scenei "valuri" te-nfioară, spectatorii te ridică, spectatorii te coboară; dar întorcându-mă în timp, ca orice artist am parcurs etapele concursurilor şi festivalurilor, emisiunii "Floarea din grădină" din 1987, anul meu de referinţă. Mi-amintesc de o întâmplare fericită, când în gară la Piteşti m-a întâlnit prof. Simion Pop (veneam de la Slatina unde am activat patru ani la Ansamblul "RAPSODIA OLTULUI) care m-a sfătuit să mă înscriu la concursul  "Floarea din grădină" unde am obţinut marele premiu. Tot în această perioadă am realizat primele mele înregistrări la Radio (în aceeaşi săptămână) şi concursul de angajare la Ansamblul Naţional "CIOCÂRLIA" -  la care cântau cele mai remarcabile voci ale scenei româneşti: Maria Ciobani, Maria Butaciu, Benone Sinulescu, Ion Dolănescu, Mioara Velicu, Mariana Păunescu, Simion Pop şi omul orchestră - Dumitru Zamfira; dirijori erau maeştri Constantin Arvinte, Ion Ivanovici şi mai târziu Gheorghe Zamfir. Emoţii, bucurii, triumf.. obţinusem ce-mi dorisem cu atâta ardoare, să activez într-un ansamblu profesionist. Apoi au urmat concerte peste tot în ţară, iar "dragostea" de care aminteaţi am îmbrăcat-o în vers şi cântec, oferind cu dragă inimă (înapoind) ascultătorilor o părticică din sufletul meu; fiind răsplătită cu aplauze, flori, dar şi cu editarea albumelor muzicale de către Electrecord, obţinând şi "discul de aur", tot o dragoste care mi s-a întors cu braţele deschise şi mi-a luminat calea succesului.

 

M.V.Ghioroiu:

La temelia acestui edificiu sufletesc (zidit cu îndemânare, pricepere, sensibilitate, fermitate), în afară de talent, frumuseţe, noroc, voce de aur... aveţi un mentor, un model care va fost ca un far călăuzitor în viaţa artistică?

 

STELIANA SIMA:

Bine înţeles că am, fiindcă toate aceste premii, diplome şi calde aplauze ale publicului  meu drag... mă fac să-mi aduc aminte de îndrăgitele cântăreţe Maria Ciobanu şi Maria Lătăreţu care mi-au fost model în arta cântecului, toată viaţa. Atunci când mă adresez oamenilor îmi dau seama şi sunt convinsă că o parte din farmecul armoniilor ce le transmit oamenilor, o datorez iubitelor mele oltence, pentru care le venerez. Stilul de interpretare, lejeritatea, frumuseţea timbrului Mariei Ciobanu m-au cucerit pentru totdeauna, fiind un etalon greu de atins de generaţiile actuale şi viitoare.

 

M.V.Ghioroiu:

Spuneţi cititorilor noştri câte albume muzicale aţi realizat şi ce titluri poartă.

 

Steliana Sima:

Albume muzicale, ale căror melodii au devenit şlagăre, sunt: UNDE-I SATUL DE ALTĂ DATĂ, ŞASE PIUI DE PREPELIŢĂ, DĂ DOAMNE ANII ÎNAPOI, TINEREŢE, SCUMPĂ FLOARE-I DRAGOSTEA, MARIE, DRAGĂ MARIE şi altele. În ele aflaţ sufletul Stelianei Sima care-şi împărtăşeşte sentimentele de dragoste neţărmurită pentru satul copilăriei, părinţi, vecini; crezul în puterea demiurgului căruia îi cer anii înapoi spre a mă mai bucura de copilăria fericită; iar tinereţea am văzut-o ca pe o floare miresmată... al cărei parfum mi-a rămas în fiinţa mea şi, ca orice trecător pe cărările vieţii, mi-o doresc, dar e şi o povaţă pentru cei tineri: să pună preţ pe acest briliant ce se topeşte sub spuza anilor. Toate cântecele pe care le cânt sunt stările mele sufleteşti, în care versurile îmi aparţin. Trăitle mele, bucriile sunt şi ale dvs.  De aceea prin modul meu sincer de a-mi exprima aceste sentimente, captivez atenţia spectatorului. Este ştiut că toate femeiile au şarmul lor de-a ieşi în relief cu un zâmbet drăgăstos, o înclinare a capului, mişcarea spâncenelor, clipitul genelor, privirea seducătoare a ochilor, pe lângă mişcarea scenică de-a te mlădia pe ritmul muzicii... ca să le placi celor din sala de spectacol. Pe de altă parte mai contează şi cum se îmbracă un artist, iar eu ţin foarte mult la acest aspect. Am foarte multe costume populare achiziţionate, cumpărtae, primite de la admiratori, rude... iar altele comandate, şi vă rog să consemnaţi: absolut toate sunt autentice şi reprezintă zona Olteniei. Cred că va trebui să mă ocup de unele din ele să le recondiţionez, să le fac pe măsură. La ora actuală sunt în criză de timp, fiindcă am un proiect cu Mariana Ionescu, şi munca administrativă îmi ia din preocupările mele de-a crea. A intra în starea aceea de inspiraţie am nevoie de timp şi linişte, dar sunt foare ocupată cu tot flul de evenimente private, filmări, radio, şedinţe, analize şi pentru toate acestea trebuie să mă mobilizez, fiindcă artista Steliana Sima are un nume şi trebuie să-l menţin la nivelul pe care-l ştie o ţară.

 

M.V.Ghioroiu:

Dintre maeştri cu care aţi colaborat în ultimul timp, şi mă refer la d-ul Nicolae Botgros, ce ne puteţi spune?

 

Steliana Sima:

Cu maestrul Nicolae Botgros, pe care l-am sărbătorit la Sala Palatuluiu, am relizat mai multe C.D.-uri, pot să vă mărturisesc: este un dirijor model, şi multă lume trebuie să-i mulţumeacă pentru arta şi dăruirea cu care dirijează şi cântă tuturor românilor, ori unde s-ar afla ei pe meridianele lumii, iar noi, toţi artiştii care cântăm sub îndumarea dumnealui... să-i fim rescunoscători. Cu dânsul nu ai voie să greşeşti nicioadată, fiindcă este ca un adevărat părinte care se ocupă de copilul său. Este meticulos în ceaa ce însemnă artistul interpret, melodie, text, şi cântă odată cu solistul. Intră în atmosfera oltenească cu atâta măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaşte toate zonele folclorice şi, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănăţean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ştefan) este prin naştere.  În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet şi a prins cu atâta acurateţe... stările olteanului care-şi cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri, muzică... că a ieşit  un album cu o îmbrăcăminte "melodioasă" de efect, iar eu o văd ca pe un fel de voal de ce-l poartă mireasa, care se bucură în ziua nunţii şi vrea să-i placă mirelui.  Toate melodiile orchestrate de maestrul Nicolae Botgros sunt îndrăgite de marele public.. Ritornelelor dânsului păstrează în genere melodia cântecului, care curge, iar linia melodică o îmbracă în strai regal şi-i dă strălucire prin armonii nemuritoare. În Orchestra maestrului Botgros "LĂUTARII" se simte disciplina care-i asigură succesul pe orice scenă s-ar afla, lucru de luat în seamă şi de alţi dirijori de folclor.

 

M.V.Ghioroiu:

-   Cum în totdeauna un succes în faţa publicului este răsplătit cu aplauze, pâinea artistului care trăieşte pentru artă, după o perioadă glorioasă, adunând în lada de zestre premii şi diplome, Ministerul Afacerilor Interne a hotărât, şi bine a făcut, să dea ce e al Cezarului, numindu-vă Directorul Ansamblului Artistic "CIOCÂRLIA", într-un moment când se simţea nevoia unui suflu nou, o revigorare, ridicarea spre înălţimi a măiatrei care a dus faima, ani de-a rândul, peste mări şi ţări, făcând din numele România un renume, apreciată pe mapamond, lucru ce s-a confirmat în cei patru ani de când sunteţi la comandă (ţinând seam că pe linie militară aveţi gradul de inspector principal de Poliţiei), mă îndreptăţeşte să vă întreb cum aţi reuşit? Lucrând cu un colectiv de excepţie, exemplificaţi câţiva artişti ai ansamblului Ciocârlia cu care vă mândriţi.

 

Steliana Sima:

Cred că nu greşesc dacă afirm că toţi artiştii care-şi aduc contribuţia la faima ansamblului pe care îl conduc (nume de rezonanţă al culturii româneşti - "CIOCÂRLIA") sunt artişti talentaţi, muncesc fără să precupeţească timpul în a-şi îmbunătăţi tehnica vocală, instrumentală şi, nu în ultimul rînd, a transpune pe scenă dansurile noastre din toate regiunile ţări. Permiteţi-mi să încep cu una dintre colegele mele a cărei voce este de invidiat, Rodica Anghelescu. De ce încep cu ea? Pentru că zilnic exersează la pian şi o aud cum face vocalize. Îşi menţine glasul cu aceste vocalize, fiindcă aşa se lucrează la canto, se pregăteşte foarte conştiincios. Dincolo de calităţile ei vocale... poate cânta orice; când ai glas poţi să cânţi orice. Reprezintă foarte bine folclorul, cântecul lui Anton Pann, romanţa (este laureată cu premiul întâi la Festivalul "CRIZANTEMA DE AUR" Târgovişte 2012), reprezintă foarte bine partea clasică (are un timbru plăcut şi interpretează cu mare sensibilitate arii din opere şi operete, leaduri, prelucrări folclorice, canzonete, etc), că m-a impresioanat de fiecare dată când apare pe scenă şi vă rog să mă credeţi: aş ascultau-o în continuu. O apreciez şi nu pot decât s-o felicit!... Îi doresc succes! De fiecare dată am înţeles-o  când a avut concursuri pe partea clasică, fiindcă ea îmbrăţişează cu atâta dragoste această muzică, iar menirea mea şi a noastră (cei care conducem Ansamblul Artistic CIOCÂRLIA) este să-i îmţelegem, să-i ajutăm şi să-i sprijinim. Alte voci care au făcut succes şi au reuşit să se detaşeze sunt: Nicolae Datcu, Mihaela Gurău. Mai avem "Taraful Domnesc" reprezentat de Mirel Bria, unde aş sublinia că sunt foarte talentaţi. Îi cunosc foarte bine ca formaţie care cântă orice, iar la evenimente cântă folclor sau muzică uşoară. La muzica uşoară, din păcate,  îl am numai pe Bogdan Ioniţă... şi-l completez cu Rodica Anghelescu, reuşind să se evidenţieze (în duet) cu o muzică ce place publicului. Aici aş arăta un aspect greu de neglijat, problema investiţiilor destul de costisitoare pentru un solist de muzică uşoară, în a ieşi în faţă cu meliodii şlagăr. La instrumentişti avem pe Marin Alexandu (care este şi dirijorul orchestrei) foarte talentat... Pancirel Constandache - trompetă, Gheorge Dumitru - nai  şi Marin Ulei la ţambal, Gheorghe Pandelescu - acordeon, şi să nu uit ansamblul de balet, o trupă foarte bine închegată. Fiecare, luat în parte, este un virtuoz solist, instrumentist, dansator. Noi nu stăm prost d.p.d.v. valoric, deficitul nostru constă că suntem puţini. Aceasta este problema cu care ne confruntăm de ani de zile.  Aşteptăm să se deblocheze organigrama la nivel de minister pentru a se putea angaja dansatori, solişti, instrumentişt, deci în toate compartimentele suntem dificitari.

 

M.V.Ghioroiu:

Ca soţie, mamă iubitoare, dar şi fiica unor părinţi minunaţi... fiţi bună şi lăsaţi cititorii să fie alături de dumneavoastră... în sânul "Sfintei familii" şi a celor dragi care vă înconjoară, spre a-nţelege pe deplin fenomenul, artist complet - Steliana Sima.

Puteţi să adăugaţi în "Cartea vieţii" la care mai aveţi de scris multe pagini, la ce surprize ne putem aştepta în stagiunea 2013, ce proiecte de viitor sunt în atenţia directorului Ansamblului Artistic "CIOCÂRLIA" şi, nu în ultimul rând, cine sunt soliştii, instrumentiştii, dansatorii, cu care colaboraţi în reuşita spectacolelor?

 

Steliana Sima:

........Un spectacol de divertisment "BOGDAN IONIŢĂ ŞI PRIETENII" pe care l-am oranizat anul acesta, şi s-a bucurat de un real succes, a fost întâlnirea cu Stela Popescu,  Mirabela Dauer, Carmen Trandafir, Gabriel Dorobanţu, Corina Chiriac şi Rodica Anghelescu. Pentru atragerea publicului spectator şi a posturilor de televiziune TVR1, TVR2, Etno TV, TVRM, FVORIT,   am folosit o nouă strategie managerială, invitând alături de membrii Ansamblului Artistic CIOCÂRLIA artişi consacraţi, nume de rezonanţă ai folclorului românesc. Dacă înainte, cei care veneau abia completau câteva rânduri, ca acum sala Nichita Stănescu a devenit neîncăpătoare, că ne trebuiesc cel puţin două grupe de jandarmi pentru asigurea bunei desfăşurari a spectacolelor. Cerinţa e mai mare decât oferta şi asta ne bucură nespus de mult, înseamnă că oamenilor le place să ne vadă şi să ne asculte. Realizând spectacole de calitate am putut recâştiga şi păstra prestigiul instituţiei. Alături de mine lucrează cu multă pasiune şi profesionalism regizorul Marian Ciripan şi maestrul coregraf Ioacob Macrea cu care am câştigat "brandul" competenţei pentru "Ciocârlia" şi-l vom păstra în continuare, adăugând noi forme de manifestare artistice spre a fi pe placul spectatorilor. Realizând spectacole de calitate a trebuit să întregim această familie, aducând publicului nu aceiaşi interpreţi de fiecare dată, ci am promovat valorile noastre româneşti din absolut toate zonle ţării, ţinând cont de tematica fiecărei manifestări artistice. Printre invitaţii de seamă pot da câteva nume de referinţă: colegii mei de generaţie - Niculina Stoican, Mariana Ionescu Căpitănescu, Constantin Enceanu, Petrică Mâţu Stoian, prietena mea Luciana Văduva, Cristian Pomohaci, Mariana Anghel, Simona Dinescu apoi pe îndrăgitul mehedinţean Gheorghe Roşoga iar din ce tineri pe Nicuşor Iordan, Stana Ştepanescu, Emilia Dorobanţu, Alxsandru Brădăţen, Viorica Macovei, Mariana Băndoi, Angelica Flutur... fata aceea frumoasă. Îmi pare rău că nu-i pot cuprinde pe toţi artiştii care au venit să cânte pe scena Ciocârliei. Despre preocupările mele personale pot să spun că lucrez la două proiecte şi încă nu-i momentul să vin foarte repede cu alt album muzical peste "UNDE-I SATUL DE ALTĂ DATĂ" care a mers foarte bine, iar aproape majoritatea melodiilor au devenit şlagăre. De asemenea aş putea exemplifica, în afară de marile ansamblui Maria Tănase, Doina Gorjului... avem grupuri artistice ca: Junii Sibiului, Bobocica de la Bacău, grupul de la Flămânzi ş.a. care vin alături de noi spre bucuria publicului care-i ovaţionează şi-i cheamă la rampă de fiecare dată. O altă caracteristică a muncii mele, de succes, este sinceritatea şi dragostea faţă de cei ce mă ascultă, şi ca să fiu mai concretă: ce-ţi dă Dumnezeu în glas, acesta este darul cel mai de preţ şi poţi comunica, transmite admiratorilor dorul ce-l porţi în inimă... eşti ascultat şi îndrăgit de spectatori, cerut la rampă prin bisuri şi aplauze frenetice. Cine vrea să mă cunoască, să-mi asculte cântecele pentru că în ele există o parte din viaţa mea.

 

M.V.Ghioroiu:

Ce transmiteţi cititorilor revistei liuterare PIETRELE DOMNEI, iubiţilor spectatori, ascultătorilor radio şi telespectatori?

 

Steliana Sima:

Să le dea Dumnezeu sănătate şi bucurie în suflet. Să asculte cântecele mele, să vină la spectacolele Ansamblului artisti Ciocârlia, iar  Revistei dvs. "PIETRELE DOAMNEI" îi urez ani mulţi şi promovarea folclorului autentic şi artiştilor valoroşi.

                                                           A consemnat: Scriitor-compozitor

                                                            Marin Voican-Ghioroiu

 

Vizualizări: 801

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor