- Visez la clipa-n care peste pragul

Acestei lumi voi trece, n-am regrete,

Peste sicriul alb va plânge fagul

Şi toamnele vor fi mai violete.

 

Pe-un colţ de cer se va ivi o umbră

Şi-un clopot o să urle-n depărtare,

Iar mâna mea inertă c-o penumbră

Va iscăli zăpezile polare.

 

Îmi vor rămâne urmele pe pagini,

Poemele vor defila tăcute,

Ca un convoi alb-negru cu imagini...

Iubire, dă-mi ceva să mă ajute!

 

- Visez că-n altă viață ne vom strânge

În brațe ca și-acum, fără măsură,

Că dragostea curată urlă-n sânge

Şi nu-i poți pune lacăte la gură.

 

Tu vei renaște ca o poezie,

În strai albastru și-o să-mi fii mireasă,

Din slova ta voi ști la cununie

Să te recit și să te-aduc acasă.

 

În moarte trec figuri neînsemnate

Ce n-au lăsat prin viață nicio urmă,

Dar tu pe cer ai versuri îmbrăcate

Cu flori de colț ce moartea nu le curmă.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș 

Vizualizări: 19

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor