- Privesc pe geam și văd ca pe-un ecran

Cum frunzele danseaz-amețitor,

E toamnă în grădina lui Ioan,

Iar vântu-i brun și bate parc-a dor

 

De iarbă crudă și de liliac,

De tine, despletită, frământând

Aluatul fin al pâinii în cerdac,

Cu primăvara-n păr, dar în curând

 

Va trece peste noi o iarnă grea

Și-ascuns sub blănuri albe pe divan

Voi aștepta să plece vremea rea,

Magnolia-n grădina lui Ioan.

 

- Trec ore nesfârșite peste ceas,

Doar un minut, cu noi contemporan,

Din tot ce-a fost, din tot ce ne-a rămas,

Învăluie grădina ta, Ioan,

 

C-un voal vrăjit de ceață și pe flori

Desculță calc ades prin amintiri,

Dar pașii mei, sub primele ninsori,

Descoperă boboci de trandafiri...

 

I-ai presărat atunci în calea mea

Să nu mă pierd, petale-n filigran

Pavează-n alb și-acum grădina ta,

Un rai al veșniciilor, Ioan!

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 18

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor