Căpruiul inocenței tale,
iubito,
taie aripile unei realități pustiitoare
de care
mă prind ca un nesăbuit,
uneori.
Visarea îmi escaladează
întunecimea
asemenea unui aventurier curajos
în vreme rea.
Îngrijorările se adună laolaltă
în coada
unui punct
pus după ultimul tău cuvânt.
Cine ar da fericirea de azi
pe o clipă
iluzorie
de mâine?

Vizualizări: 40

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor