Încă o dată

……

 

Pe urma paşilor ce nu mai duc niciunde,

Cad lacrimi sângerânde nevăzute,

Mai pâlpăie lumini plăpânde,

În umbra blocurilor mute.

 

Port dialog cu mine însămi,

Mă întreb întruna şi nu ştiu ce să-mi răspund,

În umbra blocurilor mute,

Mai pâlpâie un lampadar plăpând.

 

Mă chinuie întruna neuitarea,

Mă cert cu ziua, cu noaptea şi cu timpul,

Mă pierd în abandon şi văd ninsoarea,

Cum cerne visul, dorul, anotimpul.

 

Lumina-mi este farul şi iubirea,

Cerşesc tăceri şi goluri în cuvinte,

Mă uit pe geam să văd încet ninsoarea,

Cernând peste memorii anotimpul.

 

Las destinul să îşi facă jocul,

Renunţ la noi, ambiţii personale,

Simt că mă însoţeşte nenorocul,

Prin clipe cu moloz şi clipe goale.

 

A fost doar o iluzie deşartă,

Dar aş lua-o pentru el, cu tine,

De la capătul de început,

Încă o dată,

Sperând că totul va fi bine.

 

MF, ian 2019

(foto: Internet)

 

 

Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor