- Mai răsucesc alene o ţigară

Şi mă gândesc că toate au un preţ,

Iar primăvara asta, prea hoinară,

Ce ne tratează zilnic cu dispreţ

 

Nu ne îmbie cum făcea odată

Să stăm pe malul apei, fără ploi,

Când pielea ta fierbinte, delicată,

O tatuam. Azi sânii amândoi

 

Aş vrea să-i muşc ca pe o fragă coaptă,

Dar plouă cu cerneală şi e gri

Drumul spre cer, pe fiecare treaptă

E câte-un nor răzleţ... Soare va fi?

 

- Credeam, iubite, că-i de-ajuns hazardul

Ce-aruncă zaruri albe pe pământ,

Aici în sud a îngheţat şi nardul

Şi ninge peste ultimul cuvânt,

 

Dar tu trăieşti în pieptul meu de-a pururi,

În primăvara mea eşti rezident,

Din florile lui mai ţi-oi face şnururi

Să crezi şi tu că soarele-i prezent

 

Acolo unde visul nu apune,

O fi-ndoielnic timpul, însă noi,

Vom inventa din versuri altă lume

Şi vom aduce vara înapoi.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 24

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor