Mă doare nepasul

spre înaltul nezbor

nemilos de negru

încă în viață

 

Crunt mă zgârie

dimineața sub pleoape

necrezut de tăios

ruginit

 

Nu mă mai oblojiți

cu vorbe goale

urletul îmi e panaceu

de cancer de limbă

 

Mă voi topi

sare în creuzet

iubind în genunchi

stelele

 

Doare neașteptat

de dulce nemurirea

nu-i așa că vorbele

mor...

 

Cine știe ?

 

08 03 2012

Ștefan Oană

Vizualizări: 16

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor