Am sufletul ce astăzi nu mă minte,
neliniști presărate-ntre cuvinte
și visuri care noaptea nu-mi dau pace,
dar eu le-nfrunt și gura mea îmi tace.
Am frunze moarte ce-au căzut în taină
și-au încropit a câmpurilor haină.
În cimitir mormintele mi-s sfinte...
Am versuri presărate-ntre cuvinte.
Inima mea mai bate cu putere.
Nu mi se-mbibă cu tăciuni și fiere
și nu e-nvinsă de minciuni și piedici.
De m-ai vândut, degeaba îmi ții predici.
Când stau tăcută și privesc spre lume
mi se așează timp trecut pe urme
și viitorul mi se-așterne-n față
când geana zilei de prezent se-agață.
Am sufletul ce astăzi nu mă minte,
neliniști presărate-ntre cuvinte
și visuri care noaptea stau tăcute.
De sita clipei slovele-s cernute...
Nimic din ce-am trăit nu mi se pare
că mi-a ascuns lumina de la soare,
ci m-a împins cu forța către mâine,
căci mi-a adus lumină, vin și pâine.

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de zadic ioana pe Septembrie 14, 2019 la 4:05pm

Draga Mihai Ștefan Arsene, multumesc pentru popas!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor