Și uite cum din nou
îți vine din urmă nesomnul -
o umbră-ncercând să-l imite
pe sfinx uneori,
alteori – pe domnul.

 

 

Și ajuns în dreptul tău,
tiptil ți se cațără pe
umărul stâng,
gata apoi să ți se urce
în cap.

 

 

Frate bun cu nebunii,
calul troian în cetatea lumii,
o face pe deșteptul cu înțeleptul,
uitându-se la tine de sus, din

 

picajul său lent de pasăre
pământeano-cerească,
gata să îți întoarcă pe toate fețele
inima arsă,
cum ai întoarce o bucată de carne,
după ce o pui pe foc în uleiul încins,
să se prăjească.

 

 

Și uite cum din nou
te ajunge din urmă nesomnul -
navetistul dintre creier și
inimă, dintre
satana și domnul.

 

 

de Bot Eugen

http://boteugen74.wordpress.com/2014/07/11/nesomnul-2/

13.07.2014;

17:48

Vizualizări: 41

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor