Spiretele tipa
cand noaptea se-nvaluie
asupra orasului din piatra.
muzele intunericului
danzeaza pe muzica pianului surd
sub privirea amagitoare a lunii moarte;
simplul se ascunde
ramane doar fata
cu parul de stele
ce sta ca un strajer
pe piatra din mijloul marii
miscandu-si bratele
odata cu valurile
care cresc....si cresc
pana cand o lumina pura
acopera totul...orasul, muzele,pianul...
lasand in urma doar lumina,
nisip uscat si tacere .

Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor