Ninge stau în ninsoare

Ninge stau în ninsoare
şi îţi vorbesc de primăverile
pe care le-am inventat special pentru tine

zăpada mi-a ajuns până la genunchi
şi tu continui să râzi

ninge stau în ninsoare
şi îţi vorbesc de ultima noastră vară
petrecută împreună

zăpada mi-a ajuns până la piept
şi tu continui să râzi

ninge stau în ninsoare
şi îţi vorbesc despre dragostea mea
care poate aprinde zăpezile

zăpada mi-a ajuns până la gură
şi nu vreau să îţi vorbesc cu zăpadă
în locul cuvintelor

iată zăpada definitiv mă acoperă
şi tu continui să râzi
şi râsul tău viscoleşte zăpezile

Rodian Drăgoi

Vizualizări: 682

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Isabelle Tanasa pe Martie 28, 2011 la 6:40pm

Frumoase versuri!

Comentariu publicat de bratu violeta angelica pe Martie 23, 2011 la 12:04pm
.."iti vorbesc despre dragostea mea / care poate aprinde zapezi...', minunate versuri, RODIAN..."si rasul tau viscoleste zapezile"...ce pot sa mai spui despre asemenea versuri incantatoare...decat ca : "nu vreau sa-ti vorbesc cu zapada in locul cuvintelor..." te imbratisez  Rodian, tot binele din lume ti-l doresc !
Comentariu publicat de Dumitrescu Ionut Sebastian pe Martie 22, 2011 la 7:59pm
felicitari...
Comentariu publicat de Sorina Ivascu pe Octombrie 20, 2010 la 10:40pm
gandindu-ma ca rasul ei viscoleste zapezile, tot ea va va ajuta sa iesiti din nametii si gheturile sufletesti sau lumesti. lasati-o sa rada! rugati-o sa rada! iubirea ce topeste zapezi...

o seara frumoasa, d-le rodian!
Comentariu publicat de bratu violeta angelica pe August 26, 2010 la 2:56pm
.."'si nu vreau sa iti vorbesc cu zapada
in locul cuvintelor"....frumos,forte frumos...
Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Iunie 26, 2010 la 10:04pm
Vorbeşte-mi de mirajul unor noi primăveri
de prima sau ultima vară,
vorbeşte-mi de flacăra ta nestinsă
chiar dacă continui să râd prin ninsoare

vorbeşte-mi, te rog, doar vorbeşte-mi

dar nu lăsa cuvintele iernii
să ne viscolească inimile...
Comentariu publicat de MARIANA SERBAN pe Aprilie 5, 2010 la 3:35pm
RADE...SI IN RASUL EI E TOATA BUCURIA SI IUBIREA PE CARE LE SIMTE IN VORBELE INDRAGOSTITULUI...NICI MACAR NINSOAREA...NIMIC NU VA IMPIEDICA IUBIREA SA EXISTE SI SA SE EXPRIME...MINUNATA ODA INCHINATA FEMEII...! FELICITARI!
Comentariu publicat de Maria Medesan pe Martie 27, 2010 la 1:55pm
Cand iubesti oricat ar ninge in sufletul tau e vesnic primavara...pentru ca zapada ce,cade se topeste in focul din inima ta si se transforma in apa vie...izvor nesecat de iubire...
Felicitari pentru poezia ce rascoleste adancurile!
Florii cu bucurii !

Comentariu publicat de mircea crisan pe Februarie 1, 2010 la 10:44am
replică:

numai în poezie
pot să ţin femeia
ca primăvara în ninsoare
nu era nevoie să-i inventez
nici genunchi nici piept nici zăpadă
dar aveam nevoie
să-i simt mâna
peste gura cuvântului
că în definitiv
femeia are darul
de a ne strânge în pumn
viscolul liric


:)
Comentariu publicat de Rodian Drăgoi pe Decembrie 16, 2009 la 2:20pm
Poţi, dragă InDArt,
tu eşti vechiul şi bunul meu prieten
şi poţi spune oricum ! Important e să nu taci.
Îţi mulţumesc foarte mult !

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor