reţeaua literară / la red literaria
poezie, proză, muzică, arte plastice, foto, video, evenimente
Întâiul răsărit
Întâiul răsărit
Bucureşti, 9 martie 1990
E dimineaţa întâiului răsărit.
Privesc fascinat, e atât de minunat!
Măreaţă zi a libertăţii.
Cu tine a venit zâna dreptăţii.
Ea a venit, e-adevărat
Cu atâtea jertfe plătite cu sânge
De român nevinovat.
Cu suflet de om condamnat
Să fie martir al poporului abandonat.
Privesc şi nu mă dumiresc.
Soarele a răsărit de la… vest la est.
Un banal răsărit
Dar cu el şi libertatea a sosit.
E tot ce îmi doresc.
Româníi-aşi ai răbdării,
Atât de mult au aşteptat-sălbatic.
Până când a dat pe-afară apa disperării
Din paharul plin cu venin, fiere şi amar.
E ziua înfierării regimului dogmatic.
Cândva soarele a fost avar şi egoist.
A stat atâta timp ascuns
În norii negri ai robiei,
Dar, iată-l răsărind acum, onest
În zorii albi ai veşniciei.
Zori ai libertăţii, ai păcii sufleteşti
Colosal de infinit răsărit.
De-abia acum s-a înfăptuit?
După...două mii de ani,
În sfârşit suntem liberi?
Nu mai avem duşmani?
Lungă a mai fost noaptea ce-a trecut,
E ultima noapte de groază?
Şi câte mii de inimi au tăcut…
Furtuna sau tumultul mării
Mi s-au părut mici fiţe ale naturii,
Ce se pierd timide, timorate,
În faţa uraganului pentru libertate.
E dimineaţa întâiului răsărit.
Un răsărit atât de neaşteptat
De sus a fost oare binecuvântat ?
Un răsărit atât de dorit,
Un uragan de libertate, care ne va duce
Undeva, departe…
Sau ne va îngropa în şoapte
De democraţie, adevăr şi dreptate…
Cândva va scrie într-o carte.
Dacă acest popor a avut parte
De-o schimbare, fără moarte.
Aş vrea ca soarele să nu mai apună niciodată.
Iar acest neam să nu mai cadă
În păcatul răbdării, al necinstei, nepăsării.
Pentru generaţiile ce vor veni.
E dimineaţa întâiului răsărit
Şi parcă dintr-un vis urât
Eu m-am trezit.
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Mocanu Maria pe Iunie 26, 2012 la 8:08pm
-
ai dreptate...si eu eram in Timisoara in acea perioada....despre ce s-a intamplat atunci se pot spune multe dar mai putine se pot confirma ca fiind adevaruri...eram tanara atunci...dar parca a fost azi.....mi-au ramas in minte imagini,voci.... cu siguranta nu asta e democratia pe care o doream atunci.
-
Comentariu publicat de Constantin Vizonie pe Iunie 26, 2012 la 4:36pm
-
Aveam 22 de ani şi...iată că după 22 ( cine a tras în noi?) tot pe acolo sunt. Când mă gândesc că mulţi şi-au cumpărat certificate de revoluţionar ca să aibă privilegii nemeritate, mai că-mi pare rău de primul răsărit de libertate. Din păcate, am fost amăgiţi de-o falsă libertate ( lupul îşi schimbase doar părul…). Drumul pe care a luat-o societatea noastră a fost foarte întortocheat ( de cei care au avut interesul). Acum suntem tot pe drumul tranziţiei spre idealurile revoluţiei. Rămâne doar amintirea acelei euforii.
-
-
Ai fost acolo?acolo de unde a rasarit soarele dreptatii in 1989?A fost ,intr-adevar ,.un rasarit atat de dorit,, de toate inimile,,chiar daca multe inimi au tacut......Dorinta ta este si dorinta noastra ,,As vrea ca soarele sa nu mai apuna niciodata.....,,
© 2020 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !
Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria