după ce ai plecat

am fost pentru o vreme

tatăl tatălui meu

am stat cu fiul meu la masă

şi am fost ca vii

am turnat vinul

am răsturnat mămăliga am rupt aţă şi am tăiat

înfăţişarea ta s-a făcut ca un abur

şi am văzut

chipul lui făcându-se una cu întunericul

lingurile s-au umplut de linişte

le-am dus la gură şi am fost muţi

mâna ta căuta gesturi normale

pe fruntea tatălui meu

mâna ta nu cuprindea nimic

mi-ai desfăcut pieptul ca pe o poşetă ai scos

inima şi ai suflat cu gura rotunjită

aşa cum sufli şi apoi ştergi cu mâneca

oglinda pudrierei

te-ai regăsit întru totul acolo

plus o tristeţe uriaşă

în tot timpul ăsta

nu puteam avea decât conversaţii fireşti

cât e de frig afară încă

înăuntru

vorbele noastre cădeau ca nişte cârpe printre farfurii

 

m-am ridicat şi am strâns totul şi totul

era neatins

într-o seară te voi lua de mână  voi urca pe capătul umbrei mele

ca pe o trambulină

şi vom sări

Vizualizări: 56

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Adrian Grauenfels pe Aprilie 18, 2012 la 7:32pm

genial !

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor