Într-o vară mult uitată

Am închis un vis ciudat

Într-un cântec înnodat,

Într-un suflet neumblat

 

De vreun pas de ciută

Care

Nu mai cere amânare

Să ne mângâie mereu

Buzele de doruri mute

Și iubirile cărunte.

 

Într-o iar aceeași vară

Am ales iubirea care

Mai mereu, mereu NE ară

Pe la fel de grea cărare…

 

Trupurile osândite

La durearea care este

Fosta noastră grea poveste

Ce  tot visul NI-l doboară.

 

Într-un început de vară

Am ales un gând sălbatic

Și un când prea singuratic

Să mă doară, să mă doară…

 

Oare azi a câta oară!?

 

Lelia Mossora

14 mai 2016

22 :15

 

Vizualizări: 37

Nu sunt acceptate comentarii pe acest blog

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor