Între lumea mea și alta… - autor Aurora Luchian

Duc durerile pe malul unui nesfârșit ocean,
Le scufund ca pe păgâne și-n străfunduri, pe-un alean,
Le pun rădăcini în piatra ce-a căzut zidindu-mi frica,
Și pe umeri ușurați îmi duc pacea și…nimica…

-

Cerul răstignit de veacuri se agită ca-n venin,
Se-nspăimântă ca de moarte să nu iau pe tălpi vreun chin,
Și trimite ploaia rece să mă spele de păcat,
Să îmi diluieze plânsul care nu m-a vindecat.

-

Trec pe-o punte unde Sfinții nicio urmă n-au lăsat,
Și mă depărtez căci moartea mi-a rânjit și mi-a dansat;
Ajungând la o răscruce calc pe-un zid de resemnări,
Și iau drumul înainte prin lumini din patru zări…

-

Între lumea mea și alta, ce stă-n cuib de infinit,
Cresc speranțele pe-un scâncet ce-mpăcat, a ațipit…

Vizualizări: 76

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Aurora Luchian pe Septembrie 25, 2019 la 4:14am

Vă mulțumesc. 

Comentariu publicat de zadic ioana pe Septembrie 23, 2019 la 5:25pm

Semn de trecere!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor