poezie să zicem

am început să scriu pentru că
nu mi-l aminteam pe tata

iume se aşeza pe marginea canapelei
cu paiul roşu între dinţi o vie
dovadă a preocupărilor stranii din

spatele uşilor

îmi era uşor teamă uneori

cînd am scris primul poem
tata a redevenit tipul prietenos
cu mustaţă multă ciocolată
şi suc cu bule

roz

iume cade pe gînduri o vreme
între coapsele ei strînge un
ghem pufos şi andrele

dovadă a preocupărilor stranii

din spatele uşilor îmi era uşor

frică

primele cuvinte îngrijite
au făcut dragoste cu mine pînă tîrziu

o adolescenţă de geamuri mi s-a spart în creier

dovadă a preocupărilor stranii

iume s-a descălţat la intrare
din acest motiv o iubesc mă
ţine în braţe ca pe un alt
ghem pufos iume nu vede culori

iume aleargă iarna după

fluturi albi

primele patru versuri m-au rostogolit

pe podea

tata mi-a spus

cînd o să fii mare
ar trebui să te faci romantic

dovadă a preocupărilor stranii din

spatele uşilor

uneori

îmi era uşor teamă

Vizualizări: 123

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de radu irina pe August 29, 2013 la 2:52pm

Iume este bogăție (conștientă sau nu, latentă sau vie) și aș mai crede că e șansă pentru regăsire. Politicoasă și maternă (sper să nu fie ciudat ce spun), cu siguranță va privi peste umăr și-și va ajusta pașii până va fi încredințată că ești pregătit. Altfel, va mai schița o fereastră, poate o nouă ușă în labirint. Este relația cu iume o complementaritate întotdeauna benefică și lina? Zâmbesc, gândindu-mă la nopțile de nesomn, când iume te ține de vorbă ... despre orice, mai puțin despre fricile pe care ești dator să le spulberi singur.

Aprecieri, IR

Comentariu publicat de Gelu Vlaşin pe Aprilie 29, 2009 la 4:05pm
despre iume si lumea dinlauntrul ei n-as putea spune decat: sublim ! acel sublim pe care nu poti sa-l descoperi decat atunci cand intelegi diferenta dintre a privi si a vedea.iume=simtire
Comentariu publicat de Pospesch Lavinia pe Aprilie 16, 2009 la 5:42pm
Reacția mea,a fost sinceră ca de altfel toate reacțiile mele .E ok"tutuiala"și m-aș bucura ca eu"măh....."sa mai citesc câte ceva,să postezi mai multe texte.NU că părerea mea ar conta...doar,ca să mai citesc și eu câte ceva....:)Nu pot decât să mă bucur de apariția textului,atâta timp cât,încântă privirea cititorului și o percepe sufletul.Felicitări!
cu prietenie Lavinia
Comentariu publicat de sorin despoT pe Aprilie 16, 2009 la 12:06pm
întîmplare sau nu... mă bucură reacţia ta (sper că e în regulă "tutuiala"). textul acesta cred că va vedea şi lumina tiparului, în curînd, alături de alte cîteva... :)

mulţumesc frumos.
Comentariu publicat de Pospesch Lavinia pe Aprilie 16, 2009 la 2:20am
Pură întâmplare și plăcut surprinsă de text...Impresionantă ascensiunea prin cuvânt și remarcabil finalul,ai reușit să transmiți o mulțime de stări și chiar le-ai împins la extrem pe unele...rădăcini,cunoaștere,definiții....suțin să cred(vreau să cred)că de fapt cunoașterea vine de undeva de sus ca și rădăcinile,iar noi ne întindem coroana aici pe pământ,suntem cuvinte și nu cuvintele fac parte din noi.Răspunsuri la întrebări,...ha...toți căutăm răspunsuri,doar că ne învârtim în cerc și unele răspunsuri angrenează după ele alte întrebări și alte întrebări....ca să citez"crede și nu cerceta",apoi ne întoarcem la teama din "spatele ușilor".Oare e teama sau frica de a afla întradevăr ce este acolo?Sentiment poetic,cred că e o stare personală"eul"prezentă,trecută,marcantă....atunci,receptivă acum...poate mă înșel,este doar o părere minusculă.Felicitări pentru text,plăcut...citit,revenit,recitit....
cu respect Lavinia.
Comentariu publicat de Marta Otvereanu pe Aprilie 10, 2009 la 3:33pm
Sorin (pot sa-ti spun asa?), nu ne cunoastem. Este prima oara cand iti comentez un text.
Dar am mai citit cate ceva... Stiu ca ai "un cuvat de spus" in poezia care se scrie acum.:)
Comentariu publicat de sorin despoT pe Aprilie 9, 2009 la 11:15pm
Marta,

marta marta ce nume... mă bucur că îţi plac versurile. nu ştiu exact ce să spun în legătură cu cel de-al doilea comentariu. să mă simt flatat? am senzaţia că ne cunoaştem. ne?
Comentariu publicat de sorin despoT pe Aprilie 9, 2009 la 11:10pm
Ingrid,

dacă îţi doreşti să cunoşti rădăcina, ce te împiedică să o faci? poate ar trebui să cauţi mai multe răspunsuri în propriile întrebări. adică ţi-ar plăcea să cunoşti, nu să înţelegi, nu să simţi... să cunoşti declicurile creaţiei. rădăcina. hmmm... oare pentru a crede trebuie să înţelegi? nevermind. doar ştii ce se întîmplă cu lucrurile pe care ţi le doreşti... ;) mulţumesc mult.
Comentariu publicat de Marta Otvereanu pe Aprilie 9, 2009 la 10:04pm
mentionez, abia acum vad cine este autorul versurilor!
(uff! normal ca iume este asa...!)
Comentariu publicat de Marta Otvereanu pe Aprilie 9, 2009 la 10:01pm
o atmosfera in care se intra gradat.
pe masura ce se citesc, versurile devin tot mai captivante.
din al meu pdv, cresc in forta spre final. ca si cum ti-ai elibera glasul.
de doua ori mentionate in poem "spatele usilor"si teama, frica, scoase in evidenta prin repetare. bine creat personajul, inclusiv numele.
am citit cu placere!
mai vin :)

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor