Draga mea, Românie,

Am vrut să îţi urez de ziua ta, aniversară, sincerul şi căldurosul, „La mulţi ani”. Ştiu cât eşti de bolnavă, de aceea, mai bine îti urez multă sănătate, că asta este mai bună decât toate. Ai trecut tu prin mai multe gripe, prin cateva razboaie şi revoluţii, dar ai renăscut, sper să treci cu bine şi de criza economică şi financiară în care ne adâncim pe zi ce trece. De aceea îţi urez să înfloreşti, „ca merii, ca perii, în mijlocul primăverii”! Nu vreau să par patetică, dar eu chiar te iubesc! Îmi aduc aminte o propoziţie de pe la şcoala generală: „ţara noastră este bogată şi frumoasă” şi mă mândream când o rosteam pentru că la geografie am învăţat despre toate bogăţiile solului şi ale subsolului ţării mele; le ştiam pe de rost. Acum, chiar dacă a rămas numai cuvântul „frumoasă” din această propoziţie, eu te iubesc, aşa săracă, cum eşti!
Îţi iubesc toate formele de relief; munţii, dealurile, podişurile, depresiunile, văile, câmpiile, cu tot ce a mai rămas din ele. Dar mai presus de toate acestea, iubesc oamenii; oamenii şi istoria acestui popor încercat din toate vremurile, pe înaintaşii care s-au luptat pentru noi, cei de astăzi, să avem libertate, sa fim independenţi. Îi iubesc pe cei care ne-au unit la Alba Iulie, în 1918 şi îi urasc pe cei de astăzi care vor să ne dezbine. Îl iubesc chiar pe Vlad Ţepes care a fost un conducător dur şi tiran dar pe vremea lui nu se fura; cine era prins era pus în ţeapă în piaţa publică. Acum luăm ţepe de la mai marii ţării iar hoţia este în floare. El a ajuns celebru şi peste hotare, prin albumul „Eterna şi fascinanta Românie” şi toţi care ne vizitează ţara, ne-o vizitează datorită lui. Iubesc oamenii care îţi sfinţesc locul şi îi urăsc pe cei leneşi, delăsători. Iubesc puritatea pruncilor nou născuţi şi mi-aş dori să crească în dragoste şi afecţiune, mari şi viguroşi, cu hrană naturală, ca să poată să-şi aducă aportul la înflorirea şi prosperitatea patriei mele, nu a altora.
Iubesc chiar şi aerul cu mai puţin ozon, ( cu exploziile solare în fiecare vară) pe care îl respir în ţara mea, după desfiinţarea tuturor fabricilor şi uzinelor, dărâmarea tuturor furnalelor, a combinatelor de creştere a porcinelor, a păsărilor, defrişarea majorităţii pădurilor. Iubesc apele ţării mele bogate în peşti şi urăsc pe cei care au desfiinţat toate sistemele de irigaţii.
Iubesc obiceiurile şi datinile acestui popor dar mai presus de toate, sărbătorile. Aştept sărbătorile de iarna cu sufletul la gură pentru că aştept cadoul pe care ni-l va aduce moş Nicolae pe 6 decembrie. El ştie că am fost cuminţi şi că nu am mai ieşit în stradă, din decembrie 1989. Oricare ar fi el, eu tot te iubesc, ţara mea, supusă la grele încercari! La mulţi ani frumoşi!


La multi ani, Romania!
------------------------------------------------------------------...

Vizualizări: 8

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de ION IZVOR pe Decembrie 1, 2009 la 5:27pm


Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor