Să mergem, prietene, cu pas rar în pădurea de fagi,

în albele trunchiuri strămoşi să ne descoperim,

pe pietre lângă izvor odihnind, candizi antropofagi,

cu gustul de sân al fragilor să ne dedulcim.

 

În apă, cu salturi lungi se-ntretaie peşti mici, argintii

şi verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc.

Sub frunze de brustur se-ascund ciuperci cu adânci pălării,

pe care le vom saluta cu salut boieresc.

 

Hăţişul să-l străbatem în salturi, cum frumoşii tâlhari

când albe de spaimă domniţe răpite-ascundeau

cu emoţie să căutăm locul unde urşii cei mari

din scorburi vechi elixirul tinereţii îl beau.

 

Acolo prietene la pământ să ne-ntindem cuminţi,

izvoarele ierbii cum cântă să le ascultăm,

liniştitoare pe-obraji să simţim respiraţii fierbinţi

şi-n uterul cald al pădurii să ne scufundăm.

Vizualizări: 94

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Raul Baz pe August 3, 2014 la 10:34am

Conform DEX, pastisa inseamna, citez "Lucrare literară, muzicală sau plastică, de obicei lipsită de originalitate și de valoare, în care autorul preia servil temele sau mijloacele de expresie ale unui mare creator; imitație, copie". Asta ati vrut sa spuneti?

Comentariu publicat de Gheorghe Apetroae - Sibiu pe August 3, 2014 la 12:36am

Se simte lirismul poetic ...Eliminaţi vulgul din context.. Poemul dumneavoastră este o pastişă a celebrului poem baladesc, care aparţine lui Ştefan Augustin Doinaş, intitulat" Mistreţul cu colţi de argint"... Pentru a vă configura personalitatea poetică, perseveraţi în scriere, încercând să vă conturaţi un stil personal!... Succes!... G.A.S. 

Comentariu publicat de Angi Cristea pe Iulie 31, 2014 la 9:22pm

,,şi-n uterul cald al pădurii să ne scufundăm."

Comentariu publicat de Popescu Carmen Georgeta pe Iulie 29, 2014 la 10:34am

cu gustul de sân al fragilor să ne dedulcim.

Am fugi oriunde ca să ne regăsim clipele ce ne mângâiau sufletul şi năşteau speranţele, visele, râsul nostru molipsitor...Acum e strâmt, nu mai e loc decât pentru frică şi întrebări . Poate că scufundarea de care vorbiţi ne-ar mai putea salva totuşi . Mi-a plăcut !

Comentariu publicat de cojocaru olga pe Iulie 28, 2014 la 7:23am

interesant!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor