O zi la Sibiu

 

    Inițial aș fi dorit să scriu cîteva date actualizate din enciclopedia unui oraș care a fost capitală culturală europeană, în urmă cu cîțiva ani, uneori nu scrii ceea ce dorești, ci scrii ceea ce-ți vine de la inimă. Sibiul a mai fost și capitală a ortodoxismului, pînă nu demult, apoi, în timpul Diktatului de la Viena, aici s-a adăpostit Universitatea clujeană,  aici s-a format Cercul literar de la Sibiu, abia acum studiat la adevărata sa valoare prin lucrări de doctorat ori studii universitare. Lucian Blaga a trecut pe aici, pe unde calc eu acum, noaptea, pe lîngă cetate. Aproape a locuit Constantin Noica, la  Păltiniș, de vreo șase ani se tipărește, pe lîngă  revistele Euphorion și Astra,  revista Cenaclul de la Păltiniș. Sibiul, cu o populație nu cu mult mai mare decît Baia Mare, are și o filială a Uniunii Scriitorilor.Totuși, cei inițiați în istoria culturală, cînd aud de Școala de pictură de la Baia Mare, ridică o sprînceană și așteaptă continuarea. Din Sibiu a fost în Baia Mare pictorul N.D. Cabadaiev (1877 – 1934) , urma  cursurile școlii de pictură băimărene, începînd cu anul 1921. În consemnările fiicei artistului , Lydia, sunt amintiți pictorii Samuel Mutzner, Ferenczy Karoly, Ivanyi Grunwald Bela ori Kemetty Janos. Ajuns la biblioteca Astra am stat și am privit statuia din piatră a lui Octavian Goga și a lui Ioan Slavici, aici în piațetă se împacă de minune.  În Piața Mare am vrut să intru în pasaj,  pasajul pietonal de aici, la fel cu cel din piața Timișoarei, sunt abandonate. Era un stand alimentar acolo, de unde mi-am cumpărat pâine, pe baza buletinului de identitate, cînd eram în delegație, înainte de 1989. Stai liniștit,  îmi spune cineva, Vasile Bărbuleț a murit. Da,  dar Eugene van  Itterbeek (1934 – 2012), oho, e înmormîntat aici, în Cisnădioara, lîngă Sibiu. Și mi-am amintit cum Augustin Cozmuța l-a adus în Baia Mare, a fost și la cenaclu, apoi am tras o votcă populară, prin zona unde era odată  restaurantul Tisa. A recitat și un poem în română. Cînd a aflat că am auzit de Coasta Boacii, a lui Cioran, am devenit liberi și slobozi la gură.

Cineva mă întreabă de Adrian Istrate,  universitarul de la Baia Mare, care a fost în comisia care i-a acordat doctoratul. Deși este de vârsta mea domnul Istrate nu mai e printre noi. Am vorbit și despre fostul meu profesor de la Timișoara, originar din Avrig, Dumitru Mareș ( 1932 – 1977 ), fondatorul facultății de studii economice din Timișoara și coordonatorul primului manual românesc de Economia industriei. Noi îi ziceam iegarul, că părinții săi erau sticlari, îmi spune însoțitorul  care a studiat în orașul de pe Bega. La Universitatea din Sibiu am un fost coleg de facultate cu care nu m-am văzut de mult, abia după ce am plecat spre casă a aflat mesajul meu, dat prin telefon. Aș fi dorit să ne vedem la față, dar n-a fost să fie. Altădată, îmi șoptește micul meu daimon într-o ureche nevăzută. Altădată, mă conformez și eu. Am pe masă volumele lui Nicolae Iorga, citisem despre Sibiul de la 1906, Sibiiul, cum scrie savantul , avea la 30 de mii de locuitori, azi cu vreo șase ori mai mult. Gavril Bathory se așează cu sila în Scaunul Sibiiului. Sașii l-au acoperit de blesteme, care peste cîteva luni își fac efectul, turcii îl răpun pe principele nebun. Prin îndemnul lui  Andrei Șaguna apare aici Telegraful român, ne mai învață Iorga. Partenie Cosma și banca sa Albina au dat un avânt economic dezvoltării românimii de aici, s-a înființat Școala de fete. Iorga mai scrie despre pictorul Octavian Smighelschi care a pictat biserica din Sibiu ajutat de Iulian Toader, un pictor  originar din Donceni, Arad. De cîte zile aș avea  nevoie  să  vedem lumea, altfel decît o vedeam când aveam  21 de ani și treceam pe aici, plin de energie, cîte nu sunt de revăzut !

E o noapte de început de decembrie, sunt în Sibiul cultural, îl revăd după mulți ani, cînd  umblasem pe aici, mînat de treburi economice. Da, am trecut prin oraș și atunci cînd în  scaunul orașului se afla fiul Diktatorului, și acum cînd fostul primar e în fruntea României. E un om practic, te rog să mă crezi, îmi zice confidentul. Dar iată și legenda ,,fetelor de la Sibii”: cică jandarmul asupritor smulgea tricolorul din părul fetelor de la horă, fetele l-au desfăcut, au ascuns albastrul și roșul în sîn și într-o noapte au trecut munții în țara liberă. Albastrul l-au adus la București, predîndu-l studențimii de acolo, roșul l-au dăruit studenților moldoveni de la Iași, iar galbenul l-au oprit acasă, în Ardeal. E steagul fetelor de la Sibii, ziceau studenții moldoveni purtînd steagul roșu...

Dar nu pot să nu revin la Nicolae Iorga (1871 – 1940), acest titan al nostru care, alături de Dimitrie Cantemir, sunt cei mai luminați savanți români. Iorga a avut două neveste, este de origine aromână, se crede, soția de-a doua era din zona Brașovului care l-a chivernisit, savantul fiind tot cu capul în  hârtii. A avut mai mulți copii, vreo zece, fiica sa  Alina  a văzut cum l-au ridicat cei din poliția legionară, de la Sinaia, de  aceeași  orientare cu acei care l-au împușcat  și pe I.G.Duca. Oricîte nostalgii ar putea să stîrnească ideile de românitate ale dușmanilor săi politici,  sângele crimei, în istorie se spală greu ori de loc. Chiar și tatăl lui Dimitrie Cantemir, Constantin Cantemir i-a tăiat pe cronicari, pe Miron Costin. Fiul său Dimitrie moare  la cincizeci de ani, în Rusia, ca sfetnic al lui Petru cel Mare. Dar asta este istoria noastră,  a românilor despre care Marx și Engels spuneau că ,, românii sunt un popor fără istorie, destinați să piară în furtuna revoluției mondiale.(...) Dispariția lor de pe fața pământului va fi un pas înainte ” (Opere complete, vol 8 ,p.29, apud Ion Coja ). Câți ani i-am pupat în fund  pe aceștia  care susțin că ne tragem din maimuță... Cui îi place nu are decît să o facă în continuare.

 

                           

 

                                      Ștefan Jurcă

Vizualizări: 143

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor