au obosit gândurile

și eu, după atâta drum,

se-nnoadă tăcerea de rădăcinile insomniei bătrâne,

chiar dacă precauția se-ntrece cu aroganta clepsidră,

 

m-au căutat cuvintele

în nopțile negre de greutatea gândului dus

până la țărm de soare...

și m-au găsit

într-o după-amiază gri,

unele au fost ghilotine,

altele scânteieri de lumină

și fiecare dintre ele cad din vârf de condei

când pe ochi, când pe inimă mai ales...

substituindu-mă din ce în ce mai mult,

chiar dacă greaua caligrafie

suferă din cauza formei ei imperfecte.

Vizualizări: 30

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Lilioara Macovei pe Septembrie 30, 2016 la 12:23pm

Mulţumesc prieteni dragi!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor