Omul care nu a vazut zapada – Traian T. Cosovei

E atât de liniste,
Incat aud pasarile zilei de ieri
Lovind in ferestre cu sangele meu.

Chiar cainii au uitat cum se latra...
Nici carbunele nu se mai ascunde
Prin galerii parasite, refuzand intunericul,
Ne mai sfiindu-se de albul zapezii.

E o pace a nisipului si a frigului,
E o renuntare la orice insusire.

Daca inchid ochii, aud cum nimeni
Nu se gandeste la mine.


Vizualizări: 466

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Pena Gheorghe pe Ianuarie 5, 2014 la 7:56pm

Poetul- o amintire frumoasa.

Comentariu publicat de MARIN DUMITRESCU pe Ianuarie 4, 2014 la 12:31pm

Răzvrătit, și mare poet; nu l-am văzut decând eram tineri, și vânam lei, cu Nichita. Așa de mult mă supără timpul, în ultimul timp; că mă tem să nu mă cert cu el și și cu moartea, care ne promite viața, când ne naștem.

Comentariu publicat de Mircea Draganescu pe Ianuarie 3, 2014 la 3:29pm

A închis ochii și vuiește gândul spre numele lui...!!!  Dumnezeu să-l ierte..!!!

Comentariu publicat de Dominique Iordache pe Ianuarie 3, 2014 la 8:58am

Dumnezeu să-l odihnească în grădina Poeziei !

Comentariu publicat de caterina scarlet pe Ianuarie 3, 2014 la 6:29am

e un poem dureros ca o despartire...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor