Respira iti spun

Ca o blanda amintire se rostogolesc spre tine

Picaturi mici de roua plapanda

Respira si tine-te de mine iti mai spun inca si inca si inca o data

Prin , printre , de langa sau peste.

Rotesc destul de confuza

O cheita din ceara curata

Intr-o yala uitata.

Nu , nici macar nu-ti vei aminti vreodata.

Cu toate ca mai tarziu, mult mai tarziu, intr-o alta data

Chiar vei sti.

Rostogolirea este tot un fel de zburare - preferabil ar fi... doar in mintea ta sa zbori.

Uneori , ca si cand, desigur , numai daca ai destula incredere ...

Poteci umbrite iti arata un alt fel de drum.

Cand lumina te oboseste, cand mai mult umbrele iti sunt aproape,

Atunci drumul e mai bland catre cele uitate.

In lumina blanda a unui alt fel de soare - cumva imblanzit

Iti intind mainile amandoua sa te pot prinde bine de mine

Ca pe un brau secret de netrecut

In aceeasi lumina blanda , filtrata de crengi de cetina cu amiros

de casa unde colindatori urmeaza a ura

Craciunului sa vina, Craciunului sa stea.

Tu mai stii unde sunt cele mai grele poveri ?

Acolo unde sunt prea multe taceri.

Cand toate in armonie se aseaza, cand fiecare isi gaseste locul

Cineva , intr-o alta parte ofteaza

Zambeste,

Il tin de maini asa cum am promis

Nu uit , ti-am zis.

Am uitat ?!

Hai sa amanam pana dupa sarbatori orice suparare, te rog !

Vizualizări: 22

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor