Osip Mandelstam - Zgomotul Timpului său 

Şi noaptea asta, ajută-mi, Doamne, să rămân viu,
Căci mă tem pentru viaţă, pentru robul tău anume...
De trăieşti în Petersburg - parcă-ai dormi-ntr-un sicriu.
   

Osip Mandelstam se numără printre cei mai importanți poeți ruși ai secolului XX. S-a născut la Varșovia, în Polonia,  în jurul anului 1891, dar curând  după aceea familia  s-a mutat la Sankt-Petersburg, Rusia. În Sankt Petersburg, tatăl sau era comerciant de piele și blană - cumva, familia a  reușit să trăiască relativ liberă de ostilitățile antisemite, care erau atunci omniprezente. Mandelstam a studiat în cele din urmă la renumita școală Tenishev din oraș, dar nu a reușit să se distingă. Continuând studiile în străinătate, a asistat la cursuri  atât la Sorbona din Paris, cât și la Universitatea din Heidelberg, Germania.  Întors acasă, Mandelstam - în ciuda evreismului și a slabelor sale note căpătate la   Tenishev - a fost acceptat  la Universitatea din Sankt Petersburg, o instituție  exclusivist creștină. În acest timp, la începutul anilor 1910, Mandelstam fusese deja publicat și  contribuia la Apollo, cel mai important jurnal literar din Sankt Petersburg. În 1913 a publicat prima colecție de versuri, Kamen - tradus "Piatra", care l-a plasat  imediat în categoria  poeților ruși de seamă. În epoca în care Kamen a fost publicată pentru prima dată, simbolismul era forma dominantă a expresiei poetice rusești. Mandelstam,  renunță la stilul simbolist și la aspectele sale metafizice, oculte.  Poemele  sale au fost expresii directe ale gândurilor, sentimentelor și observațiilor. Ca atare, Mandelstam a fost clasat ca un acmeist, poeziile sale fiind recunoscute a fii înrădăcinate în intuiție și în perspectiva umanistă. Mandelstam însuși descrie stilul său acmeist ca fiind "organic".

 Din nefericire pentru Mandelstam, anii 1910 nu au fost deloc  prielnici  pentru a-și consolida poziția de poet în Rusia. Primul război mondial a catalizat la sfârșitul său  izbucnirea revoluției. Bolșevicii, care erau ei înșiși divizați, și-au asumat controlul asupra țării și au început curând să folosească artele - dar și artiștii - în scopuri propagandistice. Pentru Mandelstam, care a sprijinit ideile bolșevicilor, înrolarea poeziei sale la o cauză politică, s-a dovedit imposibilă. Departe de a-și adapta poezia în scopurile politice recomandate de noul guvernământ al Rusiei, Mandelstam a persistat în a scrie o poezie care a promovat propriul umanism,  profund și personal. Prin urmare, el devine în curând obiectul criticii și a atacurilor artiștilor, cei aliniați la noua ordine. În anii 20, bolșevicii  au stabilit statul comunist al Uniunii Sovietice. Mandelstam  a refuzat să-și vândă arta în scopuri politice.   În 1922   Mandelstam a publicat "Tristele", o colecție care ridică individului asupra maselor și  iubirea peste camaraderie. Aceste poezii, departe de a afirmă idealurile noului stat, sunt personale, chiar   dureroase.  „Este clar din poemele din volumul "Tristele" că, în această perioadă de mișcări sociale apocaliptice poetul este preocupat de starea artelor, poezia, cuvântul“.  Întrebarea pe care și-o punea adesea era: va supraviețui poezia?"
 
Mandelstam a devenit  cum era firesc,  victima incriminării din partea comuniștilor noi - instalați la putere. Îi era  greu să-și publice poeziile în reviste literare și, eventual, a recurs la scrierea de cărți pentru copii. Dar în 1925, în ciuda adversității considerabile, Mandelstam a publicat "Zgomotul Timpului", o colecție de povestiri autobiografice, afectate de influențele cultural staliniste  exercitate asupra adolescentului. În 1928, Mandelstam, în ciuda represaliilor  oficiale, a reușit să producă trei volume suplimentare: Ștampila egipteană; Poezii, o altă colecție de versuri despre suferință evreiilor,  și   "Despre  poezie" , o colecție de eseuri critice. Ștampila egipteană, a comentat Clarence Brown în "Jurnalul Slavic est-European", este "exemplul unic al prozei narative a lui Mandelstam și unul dintre puținele exemple de ficțiune suprarealistă care se regăsește în toată literatură rusă". Un mare scandal izbucnește pe marginea acestor cărți. Mandelstam  este acuzat de plagiat , iar statul montează o campanie împotriva poetului care protestează vehement, alimentând presa dornică de sânge. Scandalul se rezolvă prin decizia de a exila cuplul, Osip și soția să Nadejda, că jurnaliști în Armenia. Nadejda a scris două eseuri despre viața lor sub regimul stalinist represiv: "Speranța contra speranței" (1970) și "Speranța abandonată" (1974) ,ambele au fost publicate în vest.


Reîntors în 1930 din exil, Mandelstam devine centrul persecuților comuniste. Toți poeții neconformiști plătesc prețul nealinierii: Ahamtova este interzisă , Maiakovsky se sinucide, iar Mandelstam ca și Boris Pasternak renunță la poezie și trece la proză. Publică "O călătorie în Armenia" în care descrie cu metafore și aluzii experiențele avute acolo. Volumul este respins de autorități iar editorul revocat din funcție. În 1933 Mandelstam comite curajul de al numi pe Stalin ucigaș. Imediat este arestat, torturat fizic și psihologic. Amicii considerau că va fi executat, dar poetul Buharin agreat de Soviete, intervine și din nou Mandelstam este forțat la domiciliu în Urali. Era perioada în care Stalin își lichida adversarii și chiar și pe cei membri ai partidului său. Exilul se termină în anul 1937, se întoarce la Moscova unde avea o casă, ca să afle că i-a fost confiscată de stat. Slăbit și deprimat poetul este internat într-un sanatoriu de unde este arestat și expediat în labirintul campurilor de muncă sovietice din Gulag, de unde dispare. Oficial s-a declarat că a murit de un atac de inimă. După moarte devine recunoscut, tradus și prețuit în vest și declarat unul din cei mai mari poeți moderni ai secolului XX. A fost un poet de o mare sensibilitate, preocupat de patrimoniul cultural și moral al Rusiei . Impactul operei lui face valuri și azi.
 
 

Leningrad *

Revenii în oraşul meu, pân-la lacrimi cunoscut, în toate,
Până la nervuri, până la ale copilului "maimuţe" umflate.

Te-ai întors aici, aşadar înghite cât mai mult şi repede
Untura de peşte din fluviale felinare leningrădene.

Află urgent ziulica de decembrie, în care din nou
Greţos strop de dohot e mestecat în gălbenuş de ou.

Petersburg! Eu încă nu vreau, nu vreau să mor;
Tu ai toate numerele mele de telefon neliniştitor.

Petersburg! Eu mai am încă multe, multe adrese
La care voi găsi ale morţilor glasuri stinse, funeste.

Eu trăiesc pe o scară neagră, şi în tâmplă, de ori o mie,
Mă loveşte, rupt cu tot cu carne, zbârnâitul de soneie,

Şi noaptea-ntregă aştept oaspeţi scumpi să vină pe cărăruşă,
Noapte-ntreagă mişcând din cătuşele lănţişorului de la uşă.

 


**Paul Celan - O Seară la Brest

La Brest, înainte de apusul înflăcărat
în cortul din care sare leul
acolo ți-am auzit cântecul
acolo te-am văzut, Mandelshtam

Cerul atârna peste potecă
Pescărușul se rotea peste macarale
iar cântecul tău se numea întotdeauna
"Baobab"

Am salutat tricolorul
cu vorbe rusești potrivite
erau lucruri pierdute
și lucruri  bune de păstrat
inima, era un locaș
care bătea puternic și repede…

În timpul nopții,
atunci când pendulul iubirii bate
între întotdeauna și niciodată,
cuvântul tău vine să se alăture lunilor inimii
și ochiul tău albastru,
e furtuna care trântește cerul pe pământ.

În pădurea îndepărtată, e o livadă de vise, înnegrită
Expirația ne mângâie
și vidul gonește spațiul, la fel de enorm
ca și expectanțele viitorului.

Acela, care acum se scufundă și se ridică
Îngropat, se ridică pentru ochiade initime:
sărut între orbi, cu privirile încrucișate,
tulburi, așa cum stăm
și mestecăm timpul cu gura.
____________
 
*   traducere: Leo Butnaru
** traducere Adrian G
Text: AG

 

Vizualizări: 19

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor