Păcat că nu sunt eu aripa ta...
Ți-aș fi ales eu șir de pene,
Șiraguri de liniști perene
Ți-aș plăsmui cu mâna mea...
Ți-aș fi răsfrant din timpi de-o șchioapă
Ninsori de suflet, doar din palme
Îmbrățișându-ți griji de-o teapă
Cu șușotelile de basme.
Ți-aș condui din rădăcina
Prezentului pândit de vremuri
Înnobilându-ți peri din iarna
De chip frumos, cioplit în tonuri.
Ți-aș săruta încet căruntul
De tâmplă nobilă și mândră,
Și-aș gingăși cu drag trecutul
De fire drastică...Și blândă...

Păcat că nu sunt eu aripa ta.
M-aș fi făcut lumini de apă,
Să-ți spăl cuminte trecerea
Prin lemn de timp și-ntors de pleoapă...

Vizualizări: 6

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor