Până să mă trezesc
am dormitat pe aripi de fantasme.
Mi-am pus capul pe perna de nori
și am avut lumea așternută la picioare.
Am crezut că o voi moșteni,
dar viața m-a trezit brutal, fără menajamente.
Ascuțișul sabiei de zile
a tăiat în carnea mea până la sânge.
Întâi am fost copil, apoi adolescent.
Maturitatea nu s-a lăsat prea mult chemată.
Bătrânețea vine din urmă în acorduri de vals.
Părul meu primește neaua anilor
și corpul mi se transformă.
Câteodată nu mă mai recunosc.
Mă privesc în oglindă
și mă întreb:
-Asta sunt eu? Unde mi s-a ascuns copilăria?
Până să mă trezesc eram invincibilă,
iar acum mi-am dat seama
că am o perioadă de garanție
și că eternitatea e dincolo de hotarele lumii...

Vizualizări: 12

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor