Pân’ la urmă nu-l fute nimeni în gură pe politicianul român

eu sunt politicianul român iar tu ești românașul mediocru
eu sunt cel care trăiește în simbioză cu tine
mă hrănesc cu prostia ta îți dau în schimb
căldura și confortul relativ în care te bălăcești
soarele din studiourile hollywoodiene
ca să nu observi că afară este întuneric
ai trăit bine mersi ce-ți veni tocmai acum?
să mă fuți pe mine în gură? așa îmi mulțumești
că te-am învățat arta confecționării pieselor de schimb
din sârmă și arta scobitului în nas așa îmi mulțumești
că am făcut săli de forță și disco-bar din atelierele de practică
mulțumită mie ai învățat limbi străine acum știi și tu ce înseamnă hasta la vista baby
spritz mich gut in die arsch figli di putano și fuck you
știi istorie geografie fizică chimie geografie și literatură
ai cele mai multe puncte la conquiztador
în clasa a opta ai fost la robingo și ești fericit pentru că azi
corporația la care lucrezi te trimite să faci un training de două săptămâni
ca să înveți sistemul lor de operare tu ești românașul mediocru
istoria nu e ceea ce pare geografia nu e ceea ce pare
fizica chimia și literatura nu sunt ceea ce par
eu și colegii mei am aranjat totul
noi știm să folosim cel mai bine legea gravitației
noi știm cine și când trebuie să cadă
am împărțit între noi românia pe zone defavorizate
noi l-am pus pe pavel coruț să scrie cărți
noi am descoperit gena răspunzătoare pentru votul sentimental
noi am împărțit de mult economia între noi
l-am sunat pe colegul meu de la psd și i-am dat
cincizeci la sută din lucrările ce-mi revin în acest mandat
el l-a sunat pe colegul de la prm și i-a dat treizeci la sută
și așa mai departe partidele noastre politice
sunt un sistem antreprenorial care funcționează mai bine
ca big benu’
și chiar dacă ai reuși să mă fuți în gură
vor veni alții în locul meu pentru că încă de la începuturi
cineva a luat un politician român (otravă) și l-a amestecat între 99
de români cinstiți noi funcționăm ca un remediu homeopatic
cu cât ne diluezi mai mult cu atât mai subtil este efectul
eu sunt politicianul român iar tu ești românașul mediocru
și totul a fost aranjat pe când străbunicii tăi se jucau cu puța în nisip
încă de pe atunci românica era o țară de consum
produceați căcat și în ignoranța voastră sau din patriotism
ați consumat tot căcatul nimic nu se pierdea din căcatul ăsta mare
apoi au venit străinii și v-au băgat pe gât căcatul lor mirosind a freedom
(mai târziu voi elimina căcaturile astea încep să semăn cu un românaș frustrat)
îmi plac ideile voastre salvatoare soluțiile voastre
ce zici? în loc să legalizez marijuana nu ar fi mai bine
să legalizez ecstasy? de la marijuana poți să ai și tripuri nasoale
și după aia tot pe mine o să mă înjuri
românia va fi o țară roz îți va veni să iei în brațe
secretarele de la facultate funcționarii publici mamele și bunicile
câinii comunitari și gunoierii doctorii și contabilii cerșetorii maneliștii
și nașii de pe tren până și pe mine politicianul român și vom cânta cu toții
ooo happy days! ooooo happy days!
până acum am făcut doar trafic cu carne vie dar a venit timpul
să legalizăm prostituția să nu facem aceeași greșeală pe care
am făcut-o în perioada interbelică (și nu numai) cu materiile noastre prime
trebuie să ieșim și noi la produs cu ceva
vom înființa bordeluri mobile care vor împânzi toată europa
trebuie ca tu și cu mine să fim prieteni în continuare vei avea numai
de câștigat din treaba asta și mă bucur că nu ai venit cu soluții de tipul
să nu mai plătească nimeni impozitele și taxele la stat păi tu știi
ce ar fi ieșit? război civil între angajații sectorului public și
angajații sectorului privat și tot noi ar fi trebuit să îi înarmăm
te invit să discutăm mai pe îndelete lucrurile în biroul meu
din casa poporului vom rula un joint vom bea un whiskey
și vom privi împreună de la fereastră cum ai tăi compatrioți fac revoluție
cum încep să caște începând cu al doilea miting de protest pe care îl organizează
cum fracturiștii (o grupare literară dacă n-ai știi) devin oameni blazați
și dacă după toate astea tu vei vrea să mă fuți în gură
eu îți voi spune că nu eu am inventat expresiile
păi nu știu ce să zic las că-i bine și așa dar totuși
asta e ne descurcăm noi cumva
merci oricum ce să-i faci se mai întâmplă nu e vina noastră
mă rog suntem în românia așa și? hai că-mi place!

Vizualizări: 391

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Andrei Dósa pe Mai 31, 2010 la 9:59am
mulțumesc tuturor pentru comentarii, observații, etc.
Comentariu publicat de Constantin Grecu pe Mai 25, 2010 la 1:47am
Fraţilor mei Văcăreşti,
Vă las vouă moştenire,
Creşterea Limbi Româneşti,
Şi A PATRIEI MĂRIRE!
Comentariu publicat de ionescu petru pe Mai 25, 2010 la 12:55am
Doamnă Doina Manea, poate aruncaţi oprivire şi pe site-ul numit: Jurnalul de Vrancea, unde am câteva articole care va vor lămuri oarecum apropo de ce fac aceste scurte şi sictirite comentarii. Am lucrat 7 ani la Europa liberă (după vreo 10 ani în presa scrisă post-decembristă), până ce americanii au considerat că democraţia a învins în românia la oraşe şi sate...apoi am devenit freelancer.
Comentariu publicat de Ada-Marlen pe Mai 25, 2010 la 12:02am
Nu putem vorbi de liber arbitru in momentul in care suntem indrumati de concurenta si de targheturi. Evident. Vad foarte multi 'maresali frustrati', si intr-adevar, e in firea omului de a se asocia cu cei de caracter asemanator.
Cu alte cuvinte, teoretic, maresalii sunt intre ei si serenii intre ei, sau singuri? Cei frustrati se supun concurentei, sunt in oarece parte orbiti, privati de liber arbitru. Cei sereni vad clar, departe. Asta vreti sa spuneti? Seara buna!
Comentariu publicat de Florinel Constantin ANDRISAN pe Mai 24, 2010 la 9:55pm
Cei care nu-si cunosc menirea, adevarata calitate, talentul ?
Pe rand sau impreuna ?
La 20 de ani sau la 50 ?
Sa facem noi ceva ? Sa-i folosim ? Asa ca doctor menghele sau intr-un sens mai uman ?
Sa faca ei ceva si noi sa-i ajutam, indrumam daca putem sau daca simtim ca am putea si nu am inoportuna sau face o greseala intervenind ?
Sa-i lasam sa faca ei singuri ?
Quo vadis ...homini ?


...Uite ca raspunsurile se intrevad, ca intotdeauna, atunci cand se pun intrebarile.
In rest ramane cautarea si discernamantul de a iesi la rampa sau nu, de a iesi inainte de vreme, cu nerabdare si tzafnos sau neterminat, de a iesi prea tarziu, frustrat sau grabit sa recuperezi ce nu se mai poate, acrit sau batranicios, modern afisat fara asimilare si simtire sau conservator excesiv si castrator, de unul singur sau in haita, ca lupii, intr-o lume care ne invatza, in mod fals, ca trebuie sa fim intr-o competitie permanent-individualista si sa castigam mereu, sa fim toti pe locul I, cu bastonul de maresal in rucsac si uitand de fericirea si armonia individuala.

Vrei o astfel de lume plina doar de maresali frustrati si care-si dau la gioale in permanenta, de fiecare data cand se prind unul pe altul pe picior gresit, draga Ada-Marlen ?
Eu cred si sper ca nu.

Pur si simplu, asa cum a fost timp de milenii (pana la Pax Americana) si a permis construirea civilizatiei umane, se poate ca cei care inca mai cauta, sau n-au gasit, sau nu vor sa se gaseasca,
se se includa in echipe cu ceilalti, esalonat, cu responsabilitati si bucurii graduale dar si fara suferinte ravasitoare, provizoriu sau definitiv, cu marele merit al participarii la miracol, cu drag si studiu, fara Austerlitz dar si fara Waterloo sau mai rau, Insula Sfanta Elena.

Sau se poate lasa in continuare manipulat de concurenta asta fara de sfarsit,
sa se zbata sa fie ce nu este si cu "targhet" impus din exterior,
sa se schimbe dupa cum valuresc modele sau studiile de piata ale comertului mondial,
sa fie infrant (de cele mai multe ori) sau sa ajunga,
superficial si fara sa inteleaga nimic,
cel mai bogat om din cimitir
(extrem de rar si aducand castig real doar firmelor care l-au exploatat si pseudo-motivat).

Liberul arbitru e asta ?

Cu bine Ada-Marlen !
Andi-Bacii
Comentariu publicat de Ada-Marlen pe Mai 24, 2010 la 1:31pm
Vi s-a intamplat deja sa intalniti oameni care nu isi cunosc talentul, adevarata calitate, in definitiv, menirea?
Ce facem cu ei?
Comentariu publicat de Florinel Constantin ANDRISAN pe Mai 24, 2010 la 11:21am
1. Opera asta nu o judec eu, ea este expusa la Paris, in muzeu, draga Ada-Marlen.
Eu doar o iubesc, sa-mi fie iertata si mie impertinenta, altfel dragastoasa...
2. Aici suntem pe taramul artei, al poeziei. Este unul din putinele domenii in care nu ai ce cauta daca nu ai talent nativ. Apoi, desigur, singur si cu initierea maestrilor, te educi dar nu esti niciodata amator ci doar un profesionist care nu si-a incheiat slefuirea. Ramane la capacitatea fiecaruia sa iasa la rampa atunci cand e suficient de "piramidal" ca sa faca mixajul potrivit dintre creierul piramidal, destul de primordial si foarte necesar, cu inima ...sistemului nervos central dar si al obligatiilor asumate din breasla si din ce s-a nascut si a devenit capabil sa faca PENTRU CEILALTI, in primul rand.
Regret ca ar putea sa apara cinic dar in domeniile astea nu functioneaza democratia pentru ca devine uniformizatoare si anuleaza astfel scopul si utilitatea.
Aici cei mai buni postuleaza, in contextul epocii, vremilor (pt ca nu-i acelasi lucru !), necesitatilor intuite, gandite sau amandoua.
Ceilalti se pregatesc si ies la rampa atunci cand stiu (nu cred ci stiu !) ca sunt pregatiti sa postuleze la randul lor, in continuitatea, deviatia sau impotriva postulatelor anterioare, de obicei egale si de sens contrar, ca valoare la nivel general uman si in succesiune istorica elicoidala, sa zicem...
Aici e nevoie de amandoua, de talent din nastere si de calitate dobandita, asilmilata fara frustrari si eficienta, metaforic si cu iubire de oameni, dar ca o lama de Toledo.
Altfel duce la ce traim astazi, la amatorism generalizat si creaza degringolada, saracie, violenta, alcoolism si toate ismele care te afecteaza, te revolta cu neputinta si ...nu stii de ce.
3. Cine le judeca ? Din fericire si din pacate le judeca tot cei care detin calitatea si talentul, impreuna, de data asta democratic dar... intre ei, futu-i !
E ca si cu drepturile omului. Sunt cativa care au fost capabili sa le enunte DAR
NIMENI NU TI LE APARA, TREBUIE SA TI LE CUNOSTI, SA LE DISCERNI DINTRE CELELALTE "DREPTURI MARUNTE", INTR-O ORDINE ESALONATA INDIVIDUAL SI ...SA LE APERI IN FIECARE ZI DIN VIATA TA si cu pretul solitudinii, a saraciei, a verticalitatii coloanei vertebrale sau a neintegrarii in sistem.
Sau ...poate nu !

Andi-Bacii, cu toata modestia ce nu ma impiedica sa-mi respect obligatia morala fata de maestri si profesori mei formatori.si fata de talentul si capacitatea de intelegere pe care mi-a dat-o Dumnezeu
Comentariu publicat de Ada-Marlen pe Mai 24, 2010 la 10:24am
singurul criteriu trebuie sa fie calitatea si talentul iar solutia ar putea fi eliminarea amatorismului din orice domeniu si ca fiecare sa facka ce stie mai bine si sa pretinda, imperativ, celorlalti, acelasi lucru.
Sincer, domnule Andrisan, cum ati descoperit ceea ce stiti mai bine sa faceti? Nu a trebuit sa incercati mai multe lucruri si sa fiti, inevitabil, amator intr-un domeniu inainte sa ajungeti sa-l stapaniti? Sau v-ati nascut pictor dotat cu toata cunoasterea pe care acum o invocati pentru a judeca aceasta opera prezentata drept una care respecta regulile artei? Imi cer scuze pentru impertinenta de care dau dovada, dar sper sincer ca aceste vorbe pe care mi-am permis sa le citez sunt spuse dintr-un impuls si ca nu le-ati analizat cu adevarat. Calitatea si talentul si doua criterii. Si cine le judeca?
Comentariu publicat de Camelian Propinatiu pe Mai 24, 2010 la 10:19am
Marele Courbet de la 1866 al dlui Florinel Constantin ANDRISAN a fost intr-adevar revolutionar, peste 5 ani era cat p' aci s-o mierleasca, fiind implicat in demoloarea Coloanei Vendôme in timpul Comunei din Paris.
Nenorocirea e ca Originea Lumii nu poate decat epata temporar pe burghez, excitandu-i in final instinctul de a achizitiona.
Federico Fellini isi sfarseste poemul La dolce vita cu niste pescari ce scot din mare un monstru: cheflii burgheji vad aceasta oglinda a clasei lor si deodata un personaj exclama - Sa-l cumparam!
Comentariu publicat de Camelian Propinatiu pe Mai 24, 2010 la 10:04am
Si eu observ ca de douazeci de ani "Pân’ la urmă nu-l fute nimeni în gură pe politicianul român".
Ar trebui verificat daca nu cumva intre politicianul roman si romanasul mediocru nu se afla un fel de prezervativ din tabla zincata sau chiar centura de castitate, anume megaintelectualul Autoelitei, care va fi folosit actiunea civica mai mult in scop autopublicitar decat intru Luminarea Poporului.
Este incorect romaneste, este postromanism, a dispera de tara sau de norod. Ce judeca Istoria si Literatura este doar tagma jefuitorilor, oarecum clasa politica si eventual formatorii ei ca forma fara fond, megaintelectualii, intelectualii care conteaza in respectiva jenanta epoca.

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor