paraleipipedul

e scorbura în care

mă ascund de lume

şi unde încerc

să-mi învăţ viaţa

cu mine însumi

 

aici e camera

visurilor mele

ciudat de perpendiculare

pe veşnicie

Vizualizări: 7

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de claudia hering pe Mai 31, 2011 la 4:34pm
Cit se poate de real pt.suflet.Uneori este greu sa ne obisnuim cu noi insine,mai ales cind viata nu este direct proportionata cu dezvoltarea noastra interioara.Frumos exprimat.
Comentariu publicat de Ion Scalen pe Mai 31, 2011 la 3:17pm

Continuaţi şirul definiţiilor unor locuri mai mult sau mai puţin comune (aici camera, eventual de lucru, ,,paralelipipedul'', de!, ,,...camera / visurilor mele / ciudat de perpendiculare / pe veşnicie'', în poezia anterioară  un loc pe cât de familiar celor obişnuiţi cu spaţiile largi, pe atât de imaginar, dar de-o importanţă colosală pentru poet, deoarece aici ,,...pământul / se înnoadă cu nemărginirea''), definiţii care, în registru poetic, sunt suficient de succinte pentru a fi reţinute şi, evident, suficient de exacte pentru a fi ... definitorii (scuzaţi exprimarea quasipleonastică, dar acesta este rolul definiţiei, nu?, să fie definitorie!), deci nu le lipseşte nimic pentru a deveni memorabile!

Uf, sunt mândru de mine că am reuşit să spun totul într-o frază, chiar dacă este ea sucită, sincopată, rupte de exclamări şi autoiterogări.

Cu stimă,

Ion Scalen

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor