Pe unde trece gândul nu s-a făcut cărare
și nici nu facem rândul, ci stăm în așteptare.
Pe unde trece lumea se strică echilibrul
căci de atinge culmea mai e prezent doar scribul.
Pe unde trece vântul n-a mai rămas răcoare
căci murmurându-i cântul mai rupem câte-o floare.
Pe unde trece visul se află profeția...
Nu mai vedem abisul și ne negăm tăria.
Pe unde trece râul mai sapă câte-o treaptă...
Noi risipit-am grâul și nu știm ce ne-așteaptă. 
Pe unde trece omul se rupe și zăgazul,
ni se usucă pomul și ne negăm răgazul.

Vizualizări: 9

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor