Există o anume cugetare a Pelerinului Creștin, în Catedrala Sfântului  „Leonard of Port Maurice”, din Boston. Statuia e din lemn și este pictată. Omul nostru, obosit, se odihnește un strop. Se sprijină într-un toiag înalt, de păstor. Poartă sandale tocite; gamba dreaptă îi este bandajată de la gleznă până sub genunchi. Pelerina brună, prafuită, ca și mărunta desagă cenușie de pe umărul stâng sunt singurele sale poveri. Chipul lui, ars de soare și vălurit de vânt, e acela al unui batrân tânăr, iar barba sa rotundă, castanie, te duce cu gândul la un cersetor cu harul profeției. Pelerinul are ochi mari, căprui, scânteietori. Privirea sa țintește undeva în zare, înspre acel orizont unde Cerul se unește cu Pământul, Raiul cu Iadul, iar omul este acolo un nevăzut fir de praf...

O cugetare săpată cu litere frumos rânduite în marmura pidestalului pe care se înalță statuia acestui pelerin, sună astfel:

Rugăciunea nu îl schimbă pe Dumnezeu, dar îl schimbă pe cel care se roagă.

„… stația de metrou…

… atât de pustie; mută…

… o vrabie în zbor…”

***

(din „Trilogia lui Theophil Magus” / Ediție integrală/ în curs de apariție la Editura „Eikon”, București, 2015/ Copyright © 2015,  Leonard Oprea)

Vizualizări: 302

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de ion radus pe Iunie 6, 2013 la 8:43pm

Citit cu placere, ca orice muritor.

Comentariu publicat de caterina scarlet pe Iunie 6, 2013 la 8:10pm

vrabia nu este un simbol al speranței cel puțin în literatura de până acum., ea are semnificații modeste, de zbor la nivele joase, e zgomotoasă și se bălăcește prin băltoace. legendele românești o pomenesc drept scandalagioaică, Dumnezeu a pedepsit-o pentru că era mereu nemulțumită . se mai sune că Isus a fost supărat pe vrăbii din nu știu ce motiv.deși este așa într-o poveste scrisă de mine pentru copii am reabilitat-o dar asta  doar la nivel de personaj (Ciripa) nu am extins fenomenul la toată specia.

Comentariu publicat de grecu constantin pe Iunie 6, 2013 la 6:58am

Şi noi suntem pelerini...

Comentariu publicat de Adina Daniela Dumitrescu pe Iunie 5, 2013 la 10:41pm

Theoph. Mag. ştie în faţa cui să se oprească. „Rugăciunea nu îl schimbă pe Dumnezeu, dar îl schimbă pe cel care se roagă.” Depinde de cum o face şi cât simte. Când omul devine prin voinţă „un nevăzut fir de praf”, când crede despre el asta, poate să vadă exact realitatea şi să prevadă lucruri pe care ceilalţi le cred imposibile. ....Să le şi descrie (sau scrie - a la votre - ) 

Comentariu publicat de caterina scarlet pe Iunie 5, 2013 la 8:09pm

scrierea lui ț altfel decât e în uz mă zăpăcește. nu suport niciunde acrobații oricât ar părea unora k lumea e de fapt k naiba. iar asocierea prin apropiere a raiului cu iadul mi se pare imposibilă pentru că un opus, un invers un negativ față de pozitiv tot așa cum imaginea din oglindă se suprapune dar una e levogiră și alta dextrogiră. orice asemănare prin contrapunere presupune distanța și nu apropierea. cu cerul și pământul e altceva pentru că sunt două entități care se completează. unul îl conține pe celălalt.pământul se află în cer deși noi vedem cum certul stă pe pământ. ei, o întreagă poveste...dar cugetarea este într-adevăr bună de ținut minte și așa deși în forul oricărui creștin ea ființează fără cuvinte înscrisă în ambele planuri, conștient și/sau numai subconștient.

Comentariu publicat de Antonella Mocanu pe Iunie 5, 2013 la 3:33pm

Interesanta prezentare.

Multumesc.

Comentariu publicat de Moldovan V. Dorin pe Iunie 5, 2013 la 3:13pm

Interesant.

Multumim.

Comentariu publicat de Nelea pe Iunie 4, 2013 la 11:23pm

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor