Batem pasul pe loc

...la fara un sfert...

trenul meu intarzie iar.                

Ti-am spus mai de mult 

ochii tai imi sunt calauza

fara s-astepte la semnal.

E mult de cand stau la capat de linie...

sunt doar o gara veche

in care trenurile nu mai vin de zeci de ani

pe peronul meu nu se mai saruta nimeni de bun venit

doar un vagon de marfa e aici parasit

l-ar fi luat si pe el, cat mai e

dar  n-au putut sa-i fure rotile.

Pendula imaginara bate la fix

dragul meu, 

si lucratorii au terminat de pietruit 

cararea

de anul trecut.

Vecinii tai nu ma mai vad

ca o naluca trecand

cu zambet pe buze

in lacrimi plecand...

"mai e un pas

un singur pas

si daca el a mai ramas..."

nu-i nimeni vinovat

sa-l faca...

Salcii salbatice prin mirifice spatii

in ele vom creste cuiburi de pasari

pe orizontul privirii

sa plece

cutitul ei taie lacate grele

cu lanturi inchisa iubirea tresare

cand pasarea-albastra venita la usa

si-astepta sa-i dau de mancare...

Vizualizări: 43

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor