Curg picuri de apă
pe faţa mea goală
aş vrea ca inima mea
să-mi spună timpul ce să fac cu ea.

Simt ploaia cum curge prin noi,
provoacă răni
ce stau deschise la nori.

Gândurile le înec,
absorb umezeala fără idei,
sufletul ţipă precum o vioară,
furtuna prea mare
înghite sunetul ei...

realizez că sunt
doar o picătură de apă.

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor