~ Pictează-mă ca pe acea femeie,
Ce-ar coborâ în Iad ca să te scoată,
Ce-ar îndura mii de războaie,
Fără să ştie de teamă, sau dacă o să poată.

Pictează-mi mâinile ce te-au atins,
Şi te-au mângâiat cu atâta drag
Cele ce în braţe te-au cuprins,
Şi care te aşteaptă încă-n prag.

Pictează-mi zâmbetul care apare,
Atunci când la tine mă gândesc,
Când tu îmi eşti precum un soare,
Şi de dorul tău, eu mă topesc.


Pictează-mi ochii plini de lacrimi,
Ce te privesc atunci când pleci,
Când ieşi grăbit pe uşa lumii,
Iar ei rămân, atât de seci.

Pictează-mi urechile ce vor să audă,
Doar vocea ta ce le mângâie,
Cea care face trupul să-mi asudă
Iar inima să-mi pâlpâie.

Pictează-mi fruntea sărutată
De ale tale buze calde,
Şi părul de pe umeri ce tresaltă,
Şi curge roşu în cascade.

Pictează-mi privirea blândă,
Aşa cum sunt, plină de vicii,
Căci eu sunt a ta Giocondă
Iar tu eşti, al meu DaVinci. ~

Vizualizări: 37

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Manuela Claudia Odine pe Mai 2, 2013 la 3:42pm
:)
Comentariu publicat de Ninel Vrânceanu pe Mai 1, 2013 la 6:15am

Frumos îți cere iubirea...!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor