PIONUL

[mihaela (salavastru )ursu]

Sunetul de lemn lovit m-a pătruns şi eram doar un corp lipsit de viaţă.
Alţii ca mine se ridicau, dar eu eram prea absent să mai joc.
Duceam dorul cutiilor închise…

Fără voie păşeam timid pe e4.
Deschiderea regelui, soarta mea difuză.

Azi am fost un pion căzut pe o tablă prea uzată.
Alunecând uşor mă bucuram că scap de toate problemele.
Eram purtat de degetele unei mâini divine şi aruncat pe canapea.
Nu mi-a părut rău că am pierdut, of dulce răzbunare…

Las să-mi cadă piesele în gaura din canapea, vortex a tot ce nu mişcă.