Mă-ntorc în locul din care am plecat desculţ
totul este atât de frumos
şi părăsit de oameni,
e un sat depopulat, fără viaţă.

Amintirile mi-au devenit străine,
sufletul pustiu
încă mai speră în minuni adevărate.

Nu mai cunosc pe nimeni,
cei care sunt se simt ruşinaţi.
Mă simt vinovat pentru pseudonimul sub care scriu
şi mă bate gândul să-l înlocuiesc.

Nu mai am voinţa
să schimb ce s-a întâmplat,
nici să caut vinovaţii,
îmi pare binec că locul este de basm
şi se merită să-l revezi.

Vizualizări: 11

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor