Prin perdeaua de tristeţe,

se furişează raze de iubire,

neastâmpărate şi fragile,

ce aruncă zâmbete

cu subînţeles inimii.

Fericirea este ploaie

scurtă de vară asemenea

săruturilor date pe fugă.

Mereu se grăbeşte.

Eu îi spun de fiecare dată:

- Mai stai puţin...

Fericirea îmi răspunde:

- Nu ai putea să suporţi

prezenţa mea mai mult

de un anotimp,

cel în care creşte iubirea.

- Te-ai plictisi şi nu ai 

înţelege valoare unei

clipe trăită în iubire.

.............................

Sunt om... înţeleg puţin,

 iubesc mult şi

plătesc clipa cu fericirea.

Vizualizări: 98

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Niculicea Elena-Lavinia pe Aprilie 29, 2013 la 9:00pm

Mulţumesc pentru popas şi preţuire, d-le Sprincenatu!

Comentariu publicat de Sprincenatu Dan pe Aprilie 29, 2013 la 8:04pm

Sunt om... înţeleg puţin,

 iubesc mult şi

plătesc clipa cu fericirea.

Minunat poem, felicitări Lavinia !

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor