POEM IEŞIT DIN CUTIE
04.10.2013
Frica asta nu vrea să te scrie
şi are degete noduroase
tremurânde
ca un copil abandonat
maturităţii reci înainte de vreme
mi se umflă în buricele pământului
ca şi cum s-ar înfiripa în urletele tale
şi-ar muţi ideile pe albul foii
nedezvirginat încă
te-am întins de câteva ori
în şiruri de umbre
pofta descoperirii te-a pătruns
brutal şi posesiv
ca un viol
adâncurile pe unde te-am purtat
ţi-au ars cu ţigara
fiecare încercare promiţătoare
şi te-au inhalat
pană la sufocarea cunoştinţei
dar frica tot n-a vrut să te scrie
a scris însă
despre plecările fără întoarcere
în tărâmuri cu oameni istoviţi de trăit
cand tu colindai prin neajunsuri
despre urechile ce nu mai zâmbeau
decat la auzul sinelui
cand tu zdrobeai inerţia cu aripile goale
despre atingerile ce doar vânturile
le împlântau în pielea rănita de nepăsare
cand tu zburai cu visele scoase din orbite

şi
în această corespondenţă de război
a invadat oboseala
aceea care chinuie şi flămânzeşte
până la anorexia literelor
iar cuvintele emaciate de sens
devin invizibile în vârful peniţei
eu am adormit cu gândurile
ce te sângerau prin coşmarul
din care nu te puteai trezi
pentru că era chiar realitatea
ce se hrănea din visare
ca într-un matrix
dar când ochii minţii s-au aprins
în toiul întunericului
întunecat de frică
te-am văzut claritate
în oglinda ştearsă de reflexe
iar frica evadase din mine
pană la dispariţie...

Vizualizări: 44

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor