POEM PANORAMIC
15.10.2013
Imposibilul mâzgălea scări cu depărtări
prin pielea lor naivă
săruturile descuamate pe buze
cădeau ploaie de confetti
prin sângele care croia tiparul atingerilor
îmbrăcându-le în noua colecție
din numere
pe treptele murdare de sălbăticie
dorințele se dezechilibrau
și piereau în marea cu lucruri nefolositoare
muntele de voci ascultate la timp inutil
se rostogolea în avalanșă de tăcere
înghețând precum imaginea dintr-o fotografie
sufletul era ca o inerție extensibilă
pe care se tolăneau golurile depline
din gânduri
rămăseseră vii
izvoarele de vise
ce curgeau cuminți
printre bolovanii cu amintiri
peste ceilalți
vara se înviorase la față
doar  în lumea lor răstălmăcită
poveștile își coseau explicațiile cu ață albă
ca nu cumva să se descoase
vreo fericire între pagini
finalul avea mințile
crescute vâlvoi
iar viața devenise
roșcată și târzie

precum o toamnă

Vizualizări: 41

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor