Două poeme

Paşii quarkului

de Djamal Mahmoud

Amen amin
Alelulia haleluiah
Domine Doamne
Allah Allah
Elohim Elohim
se deplasează lumina
grăbită spre coroană
Quarkul îşi numără
Paşii-n întuneric
un potop o arcă
un turn o piramidă şi
un munte
un om şi un ecou
valuri valuri valuri
un zid voalat cu lacrimi
lanţuri lanţuri lanţuri
o cruce şi un mormânt
săbii săbii săbii
un strigăt şi un cuvânt
amen amin
aleluia aleluia
Domine Doamne
Allah Allah
Elohim Elohim
se deplasează lumina
grăbită spre
coroană

Când nu mai cântă seminţele

de Eugen Evu

Lui Djamal


Durerile sunt ale seminţei bolnave
Astfel şi artele la vârful crizei morale
s-au rătăcit uitând de logica zilnicei morţi
strălucite genii, în aceeaşi eroare cu proştii.
În ce mă priveşte, eu cu oglinzile
m-am consolat, întunericul lor tăcut
nu mă poate amăgi că sunt orb
cum bunăoară stupiditatea criticii
persistând în orgoliul lui Erasmus
sau socraticei spaime de imaginar
spaima sacră care pe cei mulţi
nu i-a părăsit.
A muri suportabil este a trăi expresiv.
Şi fără-ndoială reminiscenţa de zeitate
Ne poate menţine generoşi cu ceilalţi
Până se face ziuă în agoniile realului colectiv.
O dezordine ludică este plăcută
Bătrânelor instanţe, însă dintotdeauna
Îi irită pe dogmatici şi scarbroşii lingăi
Ai pudrierelor cu gust supect şi-ai politicii.
Deschid cartea cu un acut presentiment
Că va trebui să o demolez pagină de pagină
Şi să las imaginaţia a contura ferestre
Acolo unde cel- deja-zidit
a pus pe cant sarcofagul.

Nu îmi pasă că tu nu înţelegi
Câtă vreme pe tine nu te-ai iubit nici urât
Cu nesaţiul ce ţi-l refac trădările zvelte,
Trădările de care orice vietate are imperativă nevoie
Întru a se întoarce acasă din somn.

Mă dezic de toate succesele prin reflectare
În cetatea care ar fi putut fi una oarecare
Imaginaţia nu dăunează cunoaşterii
Suferinţele îmi sunt mai de folos
Decât atingerea plantoroasă
A elogiilor şi sărutul lor de pervers cunniligus
Stupiditatea criticii m-a învăţat mai ales
Prin dezvăţare şi am ştiut ceea ce de fapt
Zăcea în genomul meu paideumatic, rebel,
Răbdând generaţii şi morţi ramuroşi
Pentru ca eu să mă recunosc în oglinzi atent
Mai clar în întuneric decât
În euristica electrică a fanaţilor
Absurdul îmi devenise agreabil şi ne-am împrietenit
-desigur, desigur, vicleanul spirit
Este semioticianul real, absolut, va reface
Dincolo de lectură-
Semnificaţiile acestui text cu scocratică
Spaimă abisală în el-
„Cât despre înţelept”, maestro Keats,
Fie ca rogozul şi ranchiunoşii ciulini/
Să se războiască –ntre tâmple/
Căci nu dispare- lesne tot ce e fermecător”
….cum bunăoară jocul meu de copil
La bătrâneţe cu mintea în pielea goală
Se dedulceşte –şi te cheamă şi pe tine,-
Goi să reintrăm în scăldătoarea
Cascadei hologramei divine…
Ultima oară când ai făcut dragoste ?
Fără falsă ruşine, când au gustat din ceea ce
În origini ai prădat complice cu zeul?

2.

Făţarnicul meu cetitor, frate.
Baudelaire a înţeles despre un pictor faimos
Şi zadarnic, pe numele lui Chenavard,
Că are un creier acre seamănă cu oraşul său natal
Astfel şi noi, înbâscist de emanaţii cocsochimice,
De mugetul furnalelor şi distrofia copiilor ca fenomen
Determinat monstruos de decretele ceauşiste
De raţionalizarea eroică a hranei, apei şi fricii
Un creier labirintic bolnav opturat
Un creier căruia i s-a retezat creieraţia
Un creier ca gura spartă a peşterii lui Platon
Explicitată de Heidegger, un creier aplatizat
De miturile lui Sisif, Prometeu şi Freud
Prin aceea că suntem impregnaţi de vindecările noastre
Ca de efectul forcepsului şi ideologiilor care ratează
Mulţimile – aidoma tulpinelor de viruşi
Precum în text, aşa în metatext…

Ferice de tine, cetitor făţarnic, tu, semenul meu,
Frate
Că nu înţelegi.
Însă eu,iată, îşi flutur despre triumful Imaginaţiei
Cel mai alinător pansament şi sângele buşneşte
Printre cuvinte înnoitor-
Sângele meu cântă melodiind moartea
Şi nu mă mai tem că exist.
Fii ca aceste gânduri, frumuseţe pură şi dezinteresată,
Iar dacă se zvoneşte prin cetate că aş fi murit
Să nu îi crezi.
Moartea e o abstracţie fragmentară a vieţii
În întunericul oglinzile văd
O carte un joc de oglinzi între dimineaţă şi următoarea
Recunoaştere, îşi pot alina durerea de a nu te înţelege
Însă ai încredere în Sufletul tău,
El ştie, vibrează, îşi reface pulsaţia
Imaginile se nasc din idei, ideile sunt monade
Seminţele au în ele o suferinţă
Care nu e decât pentru o vreme
Umană…
Nu te precipita să afli la care pagină moartea
Sparge fereastra şi zboară râzând în celălalt timp.

Sursa:http://evumedialiterar.wordpress.com/

Vizualizări: 22

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de DOBRE IOANA pe Iunie 8, 2010 la 5:16pm
Am citit cu mare placere si va felicit!
Comentariu publicat de Djamal Mahmoud pe Iunie 7, 2010 la 2:39pm
si noi te iubim Ioana, multumesc
Comentariu publicat de Djamal Mahmoud pe Iunie 6, 2010 la 1:19am
Va multumesc tuturor pt comentarii si aprecieri.

Numai bine
Comentariu publicat de Marcel Cepoi pe Iunie 5, 2010 la 8:30pm
Fie voia Lui Bunul Dumnezeu!
Omul ii cazuse umbra draga
noaptea sunt umbrite umbrele
una cate una, unul cate unul
o multime de raspunsuri
la singura intrebare
cand intinzi doua degete
atat de putine stii...
Unde se pot invata mai multe taceri la un loc?
Curiozitatea noastra nu poate salaslui in gandurile cuiva?
Doamne Dumnezeul nostru, iti multumesc si IARTA-MA!....
Comentariu publicat de Nemecsek Ştefan pe Iunie 4, 2010 la 10:07pm
Un interesant mod de exprimare între doi poeţi cu har...!
Comentariu publicat de Niculina OPREA pe Iunie 4, 2010 la 9:42pm
Foarte interesant dialogul poetic, felicitari !
Comentariu publicat de Constantin Grecu pe Iunie 4, 2010 la 7:32pm
Dumneavoastră, cu prietenul meu Eugen Evu,face-ţi echipă bună,dialogând într-un mod care are menirea să-i unească pe oamenii de culturi diferite!Alăturarea celor două poeme ,arată că cele două culturi sunt surori gemene!

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor