Poetul

 

În camera de trei pe patru

Stă poetul necăjit,

Îl frământă gândul aspru

De trăiește sau de-a murit.

 

Strânge-al lui condei în mână

Și-adună gândurile-și greu,

În mult prea slaba lui lumină

Își scrie versul mai mereu.

 

Pe-o coală albă de hârtie

Ce stă pe masa scrijelită,

Așterne vise-n armonie

Ce-i dau o aură divină.

 

Mai cată cu privirea-n colțuri

Și nu zărește nicio floare,

Îi fac pereții mucigaiuri

Și schimbă a camerei culoare.

 

Pe masă-s scrijelite inimi

Sunt semne-n gest copilăresc;

În inimă sunt numai patimi

Dar nicio urmă de regret.

 

În camera de doi pe doi

Se zbat dorințele prea aspru,

Dar sunt pereții mult prea goi

În camera de trei pe patru!

 

Lohmüller Beatrice

02 iunie 2015

Vizualizări: 25

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor