Poezia se simte bine în ţara lui Dracula

La poésie permet d’aiguiser les angles,

elle est faite pour percer le réel,

forer, trouer, voir ce qu’il y a au-delà.

du mur des apparences.

Charles Dobzynski







Poezia se
simte bine în ţara lui Dracula

Charles Dobzynski*


Curtea de Argeş este un orăşel ascuns în verdeaţă, cuibărit undeva printre dealurile ce
sprijină precum nişte contraforturi masive Carpaţii Meridionali, departe de Bucureşti, - capitala devenită acum o aglomeraţie urbană, aidoma multora dintre oraşele europene...- pe care în urmă cu patruzeci de ani îl străbăteam, simţindu-mă ca într-o oază provincială, aţipită în trecutul ei...


La antipod, Curtea de Argeş este un adevărat oraş turistic foarte apreciat de mulţi francezi, călătoriţi de pe te miri unde, veniţi aici într-un pelerinaj sui-generis - în timp devenit ritualic - , către castelul lui Dracula, medievalul cuib de vulturi aflat nu foarte departe. Locul cu pricina – care atrage permanent mulţimi de curioşi venite din cele patru zări – riscă să se transforme într-un soi de Draculaland. Ca şi în Mexic, aici se comercializează moartea, groaza, alimentate de legenda fantastică a domnitorului Vlad Ţepeş (sec. XVI), un alt fel de Gilles de Rais1 român, din a cărui existenţă, scriitorul Bram Stoker avea să se inspire în elaborarea celebrului său roman eponim, Dracula (1897),plăsmuind monstrul devenit rapid un mit, o „icoană”, promovată în fel şi chip de literatură şi cinematografie.


Din această privinţă, Curtea de Argeş îmi pare a fi mai degrabă un loc liniştit, chiar cuminte, patriarhal, spiritualizat şi visător, lipsit de orice urmă de nebunie sau pornire coşmarescă. Un loc în care poezia se simte bine, ca-n propria ei casă şi-ntre zidurile căreia ea revine de fiecare dată, cu regularitate, în zilele Festivalului „Nopţile de Poezie”2.Din păcate, un festival puţin cunoscut dar care are farmecul său, reunind în fiecare an 50 – 60 de poeţi veniţi din Europa dar şi din alte colţuri de lume.Fiecare asemenea întîlnire – conform tradiţiei împămîntenite – constituie un minunat prilej de schimburi culturale între cei prezenţi. Seratele dedicate lecturilor au darul de a-i apropia pe scriitori şi de a le cunoaşte mai bine creaţiile, cum la fel şi drumeţiile făcute în împrejurimi, mai cu seamă acelea la bîrlogul Contelui Sîngeros unde, într-un clar obscur sugestiv, pot fi admirate interioarele castelului, decorate cu un mobilier baroc cu forme convulsive, sculptat în lemn negru.


Festivalul nu mai poate fi astăzi, precum odinioară, apanajul statului, atîta vreme cît acum România este o ţară în care editarea cărţilor şi ansamblul manifestărilor culturale sînt dependente de economia de piaţă. Acest festival, iniţiat şi organizat de doi poeţi şi scriitori – Carolina Ilica şi Dumitru M. Ion – are ca scop declarat promovarea poeţilor români contemporani, tineri sau mai puţin tineri, cunoscuţi sau nu. De altfel, numele acestor poeţi se regăsesc în antologia3 întocmită cu acribie şi editată plurilingv (română, franceză, engleză) de cei doi poeţi-coordonatori ai festivalului. Nume asupra cărora voi reveni, fără îndoială, într-o bună zi...


A spune că poezia în această ţară este foarte vie, nu ar fi tocmai corect, cu toate că în ultimii ani, în România lucrurile s-au schimbat mult în bine. Am putut constata, la poeţii români, o foarte mare diversitate de expresie. Amintesc, în acest sens, scriitura sincopată şi homofonică a lui Cezar Ivănescu ca şi poemele Carolinei Ilica şi ale lui Dumitru M. Ion.


Însă în mod deosebit m-au impresionat versurile lui Ion Stratan (n. 1955) – debordînd de un umor sarcastic şi tonifiant – , care pînă în 1989 i-au pricinuit multe neplăceri, culminînd cu interdicţia de a publica timp de… 7 ani! Poetul este membru al Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Franceză (Association des Écrivains de Langue Française – ADELF) şi redactor-şef adjunct al revistei literare “Contrapunct”.Am selectat cîteva poezii de-ale sale din volumul „La roulette russe” (“Ruleta rusească”)4 - o culegere realizată de „Cahiers Royaumont” („Caietele Royaumont”), într-o traducere colectivă - şi din „Le jeu de Société5 - scrisă în franceză de Stratan – asupra cărora, în deplin acord cu autorul, mi-am permis să fac cîteva modificări.


Pe de altă parte, am ţinut să prezint cititorilor francezi şi cîteva fragmente din creaţia a doi reprezentanţi ai ultimei generaţii poetice, prezenţi la Curtea de Argeş. Lana, o elevă de doar 16 ani, este o blondă fermecătoare şi care are, pînă acum, în ciuda tinereţii sale, mai multe poeme publicate. Silviu Gogonea (n. 1980) este student la filologie. Cele două tinere speranţe ale poeziei româneşti s-au numărat printre laureaţii acestei ediţii a festivalului.


Voi încheia nu înainte să amintesc şi numele luxemburghezului Lex Guillen, ale cărui interludii muzicale mi-au plăcut mult, ca şi textele în arabă şi franceză ale marocanului Abdellouahab Errami precum şi poemele polonezului Marian Grzesczak.


Ion STRATAN


Cimitirul de maşini


1.


Printre manometrele verzui şi

muzica

lui Charlie Parker, bordul strălucea,

Jim;

eu mă gîndeam la husele molatice şi celălalt

îşi sprijinea cotul de tenismen pe

portieră


2.


Cînd cocoşul pe care voia să-l evite

a traversat, Marc a caligrafiat delicat

cu tîmpla o ideogramă de sînge; Dan ca

un translator s-a aplecat

între scaune

Îi priveam pe amîndoi.


3.


Au ridicat maşina pe două roţi

au

tras-o între pietre şi au atîrnat-o de

un

cablu deasupra pămîntului, triunghi

de tablă albă din care o dîră de lichid se prelingea şi

au îndreptat-o spre presă. S-a

auzit un

pocnet sec şi caroseria blestemată

şi-a dat

duhul. Un triunghi de tablă printre

atîtea altele

pe care gheara zefirului îl lustruieşte.


III.


1.


Totul era aliniat. Indicatorul contorului

aliniat cu bricheta, butonul de

încălzire

aliniat pe banda de frecvenţă. Totul

aliniat –

el însuşi era o linie, îndoită,

tăind aerul matinal al feţei sale osoase.


2.


El a vrut să treacă peste linia continuă, o

simplă

linie, cînd camionul greu l-a aliniat.


3.


Atît de bine l-a aliniat, încît abia

mai respira, atît de bine l-a aliniat încît nu mai avea

nici drapta, nici stînga, rămăsese doar

un fir

cu plumb de care spînzura pămîntul, pămîntul!



Poemul maşinilor


Se aude soneria

unei alarme.


S-o fi încercat forţarea uşii

Unei maşini.

Soneria alarmei

inimii mele

porni


Cînd s-a încercat forţarea

viselor mele, adică

forma credinţei mele.


Întîia judecată


O judecată întrerupe cruzimea timpului

printr-o cruzime şi mai mare. Morţii


nu

ştiu că am rămas să trăim

pentru ei.


Coşmarul unui adevăr mai crud decît

masacrul.


NIMENI NU ESTE VINOVAT – noi, cei care trăim pe datorie

criminalii de bună credinţă sau cei care

au înlocuit

prin moartea lor apropierea fiinţei


cuvinte şi morţi în groapa comună


întîia judecată, sfîşiere de real


LASA-MĂ, LASĂ-MĂ să împart

ECHILIBRUL.


Cursa


şi ce va rămîne

din totalitarismul soarelui

plecat la vînătoare

de bursuci?


şi ce va rămîne

din şantajul sentimental

al lunii care-şi ascunde

faţa să nu vadă crimele?


„Timp, spaţiu, materie”

cînd se va

sfîrşi filmul

acesta

idiot?


Traducerea textului şi a poemelor, adaptarea şi notele de Bogdan Toma



* Charles Dobzynski – s-a născut în 1929 la Varşovia de unde emigrează împreună cu părinţii la Paris, în 1930. Îşi întrerupe studiile în timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. Publică primul poem la numai 15 ani iar cinci ani mai tîrziu, Paul Eluard îi prezintă un grupaj de poezii în Les Lettres Françaises. Unele dintre volumele sale vor fi prefaţate de Elsa Triolet (Notre amour est pour demain, 1951) şi Louis Aragon (Une tempête d’espoir, 1952). În 1954 devine cronicar de cinema (sub pseudonimul Michel Capdenac) la Lettres Françaises. În 1972 este secretar de redacţie apoi redactor-şef al revistei Europe, în conducerea căreia va rămîne permanent, continuînd să-şi publice neîntrerupt cronica de poezie. În 1986 primeşte Marele premiu de science-fiction pentru culegerea de povestiri Le commerce des mondes (Comerţul lumilor) şi în 1992 Premiul « Max Jacob » pentru volumul de poezie La vie est un orchestre (Viaţa e o orchestră). A colaborat la diferite publicaţii (Corps écrit, Action poétique) iar acum participă la redactarea revistei săptămînale Aujourd’hui poème. Este membru al Academiei Mallarmé şi al juriului de decernare al premiului Apollinaire. Ministerul Culturii francez i-a decernat titlul de Chevalier des Arts & Lettres. Revista Autre Sud i-a consacrat în anul 2002 un dosar cu un text de prezentare semnat de celkebrul scriitor şi poet Robert Sabatier. În anul 2004, la Festivalul “Nopţile de Poezie” de la Curtea de Argeş i s-a decernat Marele Premiu Internaţional iar în 2006, a primit Bursa Goncourt pentru poezie. Este autorul a peste 40 de volume, volumul Anthologie de Poésie Yiddish (Anthologie de poezie idiş) bucurîndu-se de un succes uriaş, cele trei ediţii depaşind tirajul de 20.000 de exemplare.

(Textul şi poemele după care am făcut traducerea şi adaptarea au apărut în numărul 54 /octombrie 2004/
al lunarului Aujourd’hui poemejournal d’information et d’actualite poetique)


Note

1.

Gilles de Montmorency-Laval, baron de Rais, conte de Brienne (1404-1440) - zis şi Gilles de Rais (Gilles de Retz sau Gilles de Rays), supranumit Barbă-Albastră,a fost mareşal al Franţei şi un apropiat al Jeannei D’Arc. Deţinător al unor mari domenii (Rais, Ingrandes, Montmorency) care-i aduceau venituri uriaşe, aliat al marilor familii nobiliare, înrudit cu familia regală a Franţei şi cu dinastia ducală a Bretaniei. A fost unanim considerat drept unul dintre cei mai importanţi şi influenţi reprezentanţi ai nobilimii timpului său. Erou al
războiului de 100 de ani, s-a remarcat prin excepţionale calităţi militare. A fost executat prin spînzurare pentru acte de sodomie, crime şi vrăjitorie, în parte recunoscute într-un proces public, multe însă constituind obiectul unor legende apărute încă din timpul vieţii sale.

2.

Festivalul « Nopţile de Poezie », ediţia a 8-a, Curtea de Argeş (7-13 iulie 2004). Au participat 65 de poeţi şi
oameni de cultură din 20 de ţări.
Organizator: Fundaţia şi Organizaţia de Utilitate Publică
„Academia Internaţională Orient-Occident
”. Preşedinte: Dumitru M. Ion, director artistic: Carolina Ilica. Tema festivalului: Sacralitate. Juriul Academiei Internaţionale Orient-Occident, alcătuit din Carolina Ilica (poetă, preşedinte), Ovidiu Ghidirmic (critic şi istoric literar, membru), Mircea Tomuş (critic si istoric literar, membru), Corneliu Antoniu (poet, membru), Gabriel Coşoveanu (eseist, membru) şi Dumitru M.Ion (scriitor, membru) a acordat premiile acestei ediţii a Festivalului :

* PREMIUL VALAHIA (pentru traduceri din limba română): ILEANA URSU (Serbia şi Muntenegru) - pentru
întreaga operă de traducere din limba română.
* PREMIUL EUROPEAN
(pentru poezie): OKSANA ZABUZHKO (Ucraina) - pentru întreaga operă poetică.
* PREMIUL „ORIENT-OCCIDENT” (pentru arte): ION STRATAN (România) - pentru întreaga operă poetică.
* MARELE PREMIU NAŢIONAL (pentru literatură) : CEZAR IVĂNESCU - pentru întreaga operă poetică.
* MARELE PREMIU INTERNAŢIONAL (pentru poezie) : acad. CHARLES DOBZYNSKI (Franţa)- pentru întreaga operă poetică.

Cu ocazia festivalului, în ziua de 12 iulie 2004, în Sala „Meşterul Manole” a Palatului Episcopal din Curtea de Argeş a avut loc ceremonia de primire a noilor membri ai Academiei Internaţionale “Orient-Occident”, poeţii SIGURD HELSET (Norvegia) şi OSMAN UOZKURT (Turcia).

3.

Poesys 8. Sacralitate. Antologia Festivalului Internaţional Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş, ed. Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2004, 442 p., trilingv. Ediţie îngrijită şi tălmăcită de Dumitru M. Ion şi Carolina Ilica. Cuvînt înainte de Carolina Ilica.

4.

La Roulette Russe, editions Royaumont, 1995

5.

Le jeu de Société (titlu în original Le jeu des Sociétés – poèmes françaises, ed. Universal Cartfil, Ploieşti,
1999)






Vizualizări: 58

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de petruta stan pe Noiembrie 24, 2010 la 12:16pm
Mulţumesc încă o dată pentru Nino Stratan!
Comentariu publicat de Mircea Draganescu pe Noiembrie 23, 2010 la 6:33pm
Un eveniment absolut remarcabil, puțin cunoscut dar de prestigiu. Mulțumesc pe această cale Carolinei Ilica pentru organizarea lui ,și mulțumesc mai ales lui Bogdan Toma pentru readucerea în amintire a unor nume de referință în poezia română contemporană : Cezar Ivănescu și Ion Stratan.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor