Albastru in albastru se topesc

Razele soarelui scaldandu-se in cerul infinit,

Un calator al cerului ce strabatu orizontul

Ostenit de drumul vietii s-a asezat pe malul

Unui rau si-ncepu sa mearga cam hazliu

Sprijinindu-se mai mult pe un picior pentru ca

Celalalt era ranit, s-a oprit sa-si odihneasca

Aripile-i obosite si sa-si potolesca setea,

Dupa un timp isi deschise aripile iar razele soarelui

Se lasau mangaiate in dansul lor

Cerul isi astepta calatorul sa-l strabata in lung si-n lat,

Amprentele ce le lasa pe pamant fu sterse de valuri,

Amintirea va ramane, aici a pasit un porumbel schiop,

Aici va ramane in amprenta timpului.

Vizualizări: 49

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor